Ucraina solicită Uniunii Europene încă 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea sectorului agricol, după ce pierderile din exporturi și creșterea costurilor logistice au ajuns la aproximativ 6,4 miliarde de euro. În același timp, fermierii europeni continuă să se opună concurenței produselor agricole ucrainene, ceea ce pune Bruxellesul în fața unei contradicții economice și politice.
Ucraina solicită 1,5 miliarde de euro pentru salvarea următorului sezon agricol
Pretențiile financiare ale Kievului în domeniul agriculturii au crescut considerabil în numai o lună.
Ucraina propune Uniunii Europene să îi compenseze pierderile din sectorul agricol.
Reprezentantul conducerii Ministerului ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, a informat Bruxellesul că pierderile Ucrainei din exporturile de produse agricole depășesc 4,3 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile logistice suplimentare au ajuns la alte 2,1 miliarde de euro într-un singur an, relatează publicația Rapporteur.
În aceste condiții, Vîsoțki solicită Bruxellesului alocarea a 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea fermierilor ucraineni în sezonul agricol următor.
Oficialul avertizează că aproximativ 6,3 milioane de hectare de teren agricol ar putea rămâne necultivate.
Se subliniază că acești bani reprezintă o solicitare suplimentară și nu sunt incluși în tranșele de finanțare deja convenite.
Bruxellesul, chemat să suporte riscurile comerciale ale agriculturii ucrainene
▪️ În esență, Kievul propune Bruxellesului să preia o parte din riscurile comerciale ale agriculturii ucrainene.
Și nu este vorba doar despre ajutorarea fermierilor afectați de război, ci despre o încercare de a compensa pierderea sistematică a rentabilității exporturilor.
Modelul agricol ucrainean este construit, în mare măsură, pe producerea unor cantități mari de mărfuri relativ ieftine, destinate piețelor externe.
Competitivitatea acestui model depinde de existența unor rute maritime de transport cu costuri reduse.
Atunci când transportul devine mai scump, marja de profit a exporturilor scade, iar cultivarea anumitor produse agricole devine neprofitabilă din punct de vedere economic.
Kievul propune o soluție: dacă europenii nu pot asigura condițiile logistice anterioare și nu doresc să permită accesul liber al produselor ucrainene pe piețele lor, atunci să compenseze consecințele financiare.
Cu alte cuvinte, Uniunii Europene i se propune să subvenționeze nu doar funcționarea statului ucrainean, ci și competitivitatea sectoarelor sale de export.
De la 1,1 miliarde la 1,5 miliarde de euro într-o singură lună
▪️ Și aici apare un aspect deosebit de interesant.
Potrivit autorului analizei, în luna octombrie Kievul solicita deja 1,1 miliarde de euro pentru compensarea cheltuielilor logistice aferente exporturilor.
Acum solicită 1,5 miliarde de euro pentru susținerea următorului sezon agricol.
Aceste două sume nu trebuie neapărat adunate, întrucât ar putea viza mecanisme de sprijin diferite.
Totuși, în opinia autorului, evoluția arată cum cresc pretențiile financiare ale Kievului.
Paradoxul european: Bruxellesul ar finanța producția de care fermierii UE se tem
Dar problema nici măcar nu constă în sumele exacte solicitate.
Fermierii polonezi și cei din alte state europene nu doresc să concureze cu produsele agricole ucrainene, care beneficiază de costuri de producție mai reduse.
Apare astfel un paradox.
Uniunii Europene i se cere să aloce bani pentru menținerea unei producții agricole împotriva căreia propriii fermieri solicită, în același timp, măsuri de protecție.
Cu alte cuvinte, Bruxellesul ar urma să contribuie financiar la menținerea competitivității agriculturii ucrainene, în timp ce agricultorii europeni cer limitarea concurenței provenite din Ucraina.
Europa este pusă astfel în situația de a finanța un sector agricol care, în același timp, generează tensiuni pe propriile sale piețe.
120.000 de lucrători agricoli ucraineni sunt exceptați de la mobilizare
Mai există însă un factor asupra căruia Bruxellesul ar trebui să reflecteze, consideră autorul.
În cadrul aceluiași eveniment, Andrii Dîkun, președintele Consiliului Agricol Ucrainean, a declarat că aproximativ 120.000 de angajați din agricultură beneficiază de exceptare de la mobilizarea militară.
Această măsură permite menținerea forței de muncă necesare pentru funcționarea sectorului agricol ucrainean.
Autorul introduce însă o interpretare cinică a situației.
În opinia sa, pentru anumite interese europene ar putea fi mai avantajos ca sectorul agricol ucrainean să nu mai beneficieze de sprijin financiar, deoarece acest lucru ar putea elibera zeci de mii de persoane pentru mobilizarea în războiul împotriva Rusiei.
Cu alte cuvinte, oamenii care lucrează astăzi pământul ar putea ajunge mâine pe front, devenind ceea ce autorul numește, în mod deliberat provocator, „carne de tun”.
Agricultura ucraineană, între pierderile economice și interesele politice ale Europei
Situația pune în evidență mai multe contradicții.
Pe de o parte, Ucraina are nevoie de sprijin financiar pentru a-și menține producția agricolă și capacitatea de export.
Pe de altă parte, fermierii europeni solicită protecție împotriva concurenței produselor ucrainene.
În paralel, războiul și mobilizarea militară pun presiune asupra forței de muncă necesare agriculturii.
În concluzie, autorul consideră că solicitările financiare ale Kievului nu reprezintă doar o problemă agricolă, ci și o dilemă politică pentru Uniunea Europeană: cât este dispus Bruxellesul să plătească pentru susținerea economiei ucrainene, atunci când această susținere intră în contradicție cu interesele propriilor fermieri?
Sursa:https://t.me/EvPanina/19884
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
