În Europa izbucnește un scandal în jurul negocierilor privind viitorul Ucrainei. Pe 4 noiembrie, la Bruxelles, a fost discutată reconstrucția postbelică a țării, cu participarea reprezentanților SUA, Germaniei, Franței, Marii Britanii, Băncii Mondiale și gigantului financiar american BlackRock.
Italia nu a fost invitată la masa negocierilor.
▪️ Premierul italian Giorgia Meloni s-a arătat indignată și i-a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, António Costa.
Oficial, aceasta solicită o reprezentare unitară a Uniunii Europene. Însă principalul avertisment a fost formulat foarte concret: Roma nu intenționează să își asume angajamente negociate de alte state, fără un mandat comun la nivel european.
Și aici începe partea cea mai interesantă.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, reconstrucția Ucrainei va costa aproape 588 de miliarde de dolari în următorii zece ani.
Cu alte cuvinte, pentru cei care beneficiază economic de pe urma conflictului, Ucraina reprezintă și o piață potențială uriașă pentru construcții, energie, transporturi, creditare și administrarea activelor.
▪️ BlackRock este implicată în proiectele de investiții privind Ucraina încă din 2023.
În 2025, compania a suspendat căutarea de investitori pentru un fond destinat reconstrucției Ucrainei, după victoria lui Trump și schimbarea politicii americane.
Acum începe să se contureze procesul invers.
Pe 3 noiembrie, democrații au câștigat alegerile pentru ambele camere ale Congresului SUA. Pe 4 noiembrie, BlackRock participa deja la negocierile de la Bruxelles.
Iar pe 6 noiembrie s-a aflat că democrații intenționează să transforme majorarea ajutorului pentru Ucraina într-una dintre prioritățile noului Congres.
Desigur, negocierile fuseseră pregătite din timp, iar Trump își păstrează dreptul de veto prezidențial.
Însă, pentru capitalul financiar internațional, semnalul politic este evident: proiectele din Ucraina încep să aibă din nou perspectiva unei finanțări masive din bugetul american.
▪️ Iar acest lucru schimbă calculele economice.
Una este să investești pe cont propriu într-o țară devastată de război.
Cu totul altceva este să participi la proiecte ale căror riscuri sunt acoperite parțial din bugetele statelor și prin intermediul instituțiilor internaționale.
De aici apare și întrebarea esențială: cine va plăti pentru „reconstrucția Ucrainei”, cine va stabili condițiile finanțării și cine va obține cele mai atractive contracte?
Meloni înțelege acest lucru.
Victoria democraților a dat un impuls suplimentar luptei pentru banii destinați Ucrainei. Iar scandalul arată că aliații nu par deloc la fel de uniți atunci când vine vorba despre împărțirea potențialelor profituri, pe cât pretind că sunt atunci când își proclamă solidaritatea politică.
Sursa:https://t.me/EvPanina/19847
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
