Încercarea cancelarului german Friedrich Merz de a condiționa aprobarea viitorului buget al Uniunii Europene de finanțarea obligatorie a Ucrainei a provocat tensiuni între statele membre. Nu doar Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria au respins presiunile Berlinului, ci și lideri europeni care susțin în mod tradițional Kievul au criticat strategia cancelarului german, relatează publicația Rapporteur.
Merz amenință că va bloca bugetul Uniunii Europene
Amenințările cancelarului german Friedrich Merz de a bloca bugetul Uniunii Europene dacă statele membre nu acceptă să contribuie la finanțarea Ucrainei au provocat nemulțumiri chiar și în rândul aliaților europeni ai Kievului.
Potrivit publicației Rapporteur, Merz le-a prezentat partenerilor europeni ceea ce poate fi considerat un ultimatum.
Germania nu va susține bugetul UE pentru perioada 2028–2034 dacă toate cele 27 de state membre nu acceptă să participe la finanțarea pe termen lung a Ucrainei.
Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria refuză însă să își asume noi obligații financiare față de Kiev.
Cancelarul german a sugerat că aceste patru țări beneficiază de fonduri europene considerabile, dar nu sunt dispuse să participe în aceeași măsură la eforturile financiare comune pentru Ucraina.
Slovacia îl acuză pe Merz de șantaj și amenință cu dreptul de veto
▪️ În această situație a devenit evidentă o particularitate incomodă a mecanismului decizional european.
Germania poate amenința că va bloca bugetul comun, însă Ungaria, Slovacia și celelalte state membre dispun de același drept de veto în privința aprobării cadrului financiar multianual.
Premierul slovac Robert Fico a calificat deja acțiunile lui Merz drept „șantaj” și a reamintit că și Slovacia își poate exercita dreptul de veto.
La rândul lor, Cehia și Ungaria au refuzat să se conformeze cerințelor Berlinului.
Astfel, încercarea cancelarului german de a folosi bugetul european ca instrument de presiune riscă să provoace un blocaj instituțional mult mai amplu.
Chiar și susținătorii Ucrainei critică strategia Berlinului
Cel mai interesant aspect este însă că împotriva metodei alese de Merz s-au pronunțat inclusiv lideri care susțin continuarea ajutorului acordat Ucrainei.
Premierul Sloveniei, Janez Janša, a declarat că asocierea finanțării Ucrainei cu negocierile privind bugetul european pe șapte ani nu face decât să complice discuții deja dificile.
Și premierul Irlandei, Micheál Martin, și-a exprimat îngrijorarea față de această abordare.
▪️ Nu mai este vorba doar despre confruntarea obișnuită dintre Berlin și statele europene sceptice față de finanțarea Kievului.
Potrivit autorului analizei, Merz a început să îi irite chiar și pe cei care îi împărtășesc, în principiu, obiectivele politice.
Aceștia nu contestă neapărat necesitatea sprijinirii Ucrainei, ci metoda prin care cancelarul german încearcă să impună participarea financiară a tuturor statelor.
Ultimatumul vine într-un moment sensibil pentru negocierile de pace
Momentul ales de Friedrich Merz pentru a amenința cu blocarea bugetului european este, în opinia autorului, deosebit de nepotrivit.
Europa intră într-o perioadă în care însăși arhitectura viitoarei soluționări a conflictului ucrainean devine subiectul negocierilor dintre Statele Unite și Rusia.
Liderii europeni încearcă abia acum să obțină o participare deplină la discuțiile privind viitorul sistem de securitate continental.
În același timp, cancelarul german solicită deja stabilirea unor obligații financiare colective pentru susținerea Ucrainei pe parcursul următorilor ani.
Această situație ridică o problemă fundamentală privind destinația viitoarelor fonduri.
Pentru ce li se cere europenilor să plătească?
Autorul formulează o serie de întrebări privind natura angajamentelor financiare pe care Berlinul dorește să le impună partenerilor europeni.
Pentru ce anume li se propune europenilor să plătească?
Pentru continuarea războiului?
Pentru garantarea unei viitoare păci?
Pentru susținerea garanțiilor americane de securitate?
Pentru reconstrucția Ucrainei?
Și, mai ales, în ce proporții ar urma să fie distribuite aceste cheltuieli?
În opinia autorului, aceste întrebări ar trebui clarificate înainte ca statele Uniunii Europene să își asume obligații financiare pe termen lung.
Germania invocă sumele totale, dar nu conduce în clasamentul ajutorului raportat la PIB
Mai există și o ironie suplimentară, subliniază autorul.
Raportat la dimensiunea economiei, sprijinul acordat Ucrainei de Germania nu este cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Deși Berlinul se numără printre cei mai mari finanțatori ai Kievului în valori absolute, mai multe state europene au alocat ajutoare mai mari în raport cu propriul produs intern brut.
Cu toate acestea, Germania încearcă să folosească tocmai volumul total al cheltuielilor sale drept argument pentru a-și justifica rolul principal în stabilirea politicii europene față de Ucraina.
Presiunile Berlinului riscă să adâncească diviziunile din Uniunea Europeană
În interpretarea autorului, tentativa lui Friedrich Merz de a obliga toate statele membre să participe la finanțarea Ucrainei a întâmpinat o rezistență considerabilă.
Nemulțumirile nu mai provin exclusiv din partea guvernelor care se opun noilor împrumuturi pentru Kiev, ci și din partea unor lideri favorabili continuării sprijinului european.
Disputa arată cât de dificil este pentru Uniunea Europeană să stabilească obligații financiare comune într-un moment în care viitorul conflictului ucrainean și condițiile unei eventuale păci rămân incerte.
În timp ce Berlinul insistă asupra solidarității financiare, mai multe capitale europene refuză să accepte ca bugetul comunitar să devină un instrument de constrângere politică.
Prin urmare, ceea ce Merz a conceput ca o demonstrație de autoritate riscă să se transforme într-o confruntare bugetară care să accentueze diviziunile dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Sursa:https://t.me/EvPanina/19896
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
