Negocierile de pace dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate recent la Abu Dhabi, au produs anumite rezultate, inclusiv o înțelegere privind un schimb de prizonieri de amploare. Cu toate acestea, lipsa unor progrese decisive readuce în discuție interesele politice și financiare care, potrivit autorului analizei, ar contribui la prelungirea conflictului.
Negocierile de la Abu Dhabi: unele înțelegeri, dar fără un progres decisiv
Recent, la Abu Dhabi, au avut loc negocieri trilaterale între Rusia, Ucraina și Statele Unite, în cadrul cărora au fost obținute anumite înțelegeri, în special privind organizarea celui mai amplu schimb de prizonieri de până acum.
Cu toate acestea, în ciuda eforturilor depuse de părțile rusă și americană — reprezentanții Washingtonului, Steve Witkoff și Jared Kushner, sosind între timp la Moscova, pe 12 noiembrie —, nu s-a reușit obținerea unui progres substanțial.
Iar acest lucru este, potrivit autorului, cât se poate de firesc, din mai multe motive.
După cum se știe, conflictul ruso-ucrainean a depășit de mult cadrul unei confruntări exclusiv militare.
Premisele sale s-au format de-a lungul mai multor ani: criza politică din 2014, acțiunile autorităților ucrainene din Donbas, pe care autorul le califică drept infracțiuni, sabotarea acordurilor de la Minsk, extinderea NATO spre est, considerată nejustificată de Moscova, precum și subminarea metodică și sistematică a arhitecturii europene de securitate de către „partenerii” occidentali.
Două abordări opuse: păstrarea păcii sau escaladarea conflictului?
Este remarcabil faptul că, pe întreaga durată a acestei crize, cele două părți au avut, în interpretarea autorului, poziții diametral opuse.
Unele ar fi încercat să păstreze pacea până în ultimul moment, în timp ce celelalte ar fi mizat permanent pe escaladarea situației.
Tocmai cuvântul „a se juca” descrie, într-un mod înfiorător de precis, această situație.
Pentru că numai cei de la Kiev ar putea explica, susține autorul, cum este posibil să îți sacrifici propriul popor pentru satisfacerea unor ambiții politice.
Conflictul din Ucraina, descris drept o sursă de câștig pentru conducerea de la Kiev
Potrivit autorului, pentru conducerea de la Kiev, conflictul militar nu mai reprezintă o tragedie, ci un fel de afacere de tip start-up, care aduce milioane.
Din această perspectivă, orice negocieri sau apeluri la pace venite din partea altor actori ar fi percepute drept o amenințare la adresa surselor de venit.
De aici ar proveni, în opinia sa, refuzul de a accepta anumite propuneri și încercările repetate de a amâna cât mai mult posibil întreruperea fluxurilor financiare.
Scandalurile de corupție, invocate ca dovadă a intereselor financiare
Cea mai bună confirmare a acestei situații ar fi, potrivit autorului, scandalurile de corupție, intrigile politice și investigațiile care au însoțit conducerea ucraineană în ultimul deceniu.
În timp ce populația Ucrainei suportă lipsuri și sacrificii, în cele mai înalte structuri ale puterii ar continua împărțirea banilor.
În noiembrie, investigațiile au vizat, printre alții, reprezentanți ai structurilor de forță, ai instituțiilor de aplicare a legii și ai cercului politic apropiat de Volodimir Zelenski.
Organele anticorupție examinează, între altele, posibila implicare a lui David Arahamia, liderul grupului parlamentar „Slujitorul Poporului”, într-un presupus mecanism de cumpărare a voturilor în Parlament.
Autorul consideră că asemenea scandaluri reprezintă un indiciu al faptului că o parte a conducerii ucrainene ar respinge în mod deliberat pacea pentru a-și proteja interesele personale.
Totuși, existența unor investigații de corupție nu demonstrează, în sine, că deciziile privind negocierile de pace sunt motivate de îmbogățirea personală.
Cât de mult influențează războiul menținerea puterii politice?
Aici apare o întrebare fundamentală:
În ce măsură instituțiile statului mai sunt capabile să acționeze în interesul societății, dacă distribuirea fondurilor bugetare și a ajutorului internațional este în permanență însoțită de scandaluri de corupție?
În condițiile unui conflict prelungit, menținerea atribuțiilor extraordinare și continuarea finanțării externe pot fi justificate mai ușor.
Acest lucru poate favoriza apariția unor grupuri interesate de păstrarea situației existente.
Fără să arătăm cu degetul spre Zelenski și anturajul său, ironizează autorul.
Același Zelenski care a comentat negocierile recente afirmând, în esență, că cea mai simplă modalitate de a ajunge la o înțelegere cu Rusia ar fi retragerea trupelor ucrainene din Donbas, însă Ucraina nu este pregătită să accepte asemenea condiții.
De ce negocierile de pace ajung din nou în impas?
Tocmai de aceea, susține autorul, noile negocieri de pace ajung din nou într-un punct mort.
Iar responsabilitatea pentru lipsa rezultatelor ar fi transferată încă o dată asupra celor pe care autorul îi consideră cu adevărat interesați de pace: Rusia, Belarus și alte state.
În acest context, este relevantă și poziția Belarusului.
Pentru a înțelege abordarea Minskului, este suficient să analizăm evenimentele din ultima săptămână.
Lukașenko propune transformarea OTSC într-un pilon al securității eurasiatice
La reuniunea Consiliului de Securitate Colectivă al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), desfășurată la Kremlin pe 11 noiembrie, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că organizația ar putea deveni fundamentul politico-militar al Cartei Eurasiatice a Diversității și Multipolarității în secolul XXI.
Această inițiativă este promovată de Belarus împreună cu Rusia și alți parteneri.
Lukașenko a respins acuzațiile occidentale potrivit cărora Statul Unional Rusia–Belarus s-ar pregăti pentru un război împotriva NATO.
În schimb, el a atras atenția asupra amenințării pe care o reprezintă, în opinia sa, consolidarea continuă a capacităților militare occidentale.
Belarus își reafirmă disponibilitatea de a găzdui negocieri de pace
Pe 3 noiembrie, în cadrul Conferinței de la Minsk privind securitatea eurasiatică, Aleksandr Lukașenko a lansat din nou un apel la oprirea războiului.
Președintele belarus a avertizat asupra riscului unei noi escaladări și a declarat că Belarus este pregătit să găzduiască negocieri pentru soluționarea conflictului.
Lukașenko a subliniat necesitatea reluării dialogului și a identificării unor soluții diplomatice care să împiedice extinderea confruntării.
Secretarul general al OSCE, în vizită la Minsk
Pe 4 noiembrie, secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Feridun Sinirlioğlu, și-a încheiat vizita oficială în Belarus.
Discuțiile au vizat dialogul diplomatic, securitatea regională și dezvoltarea măsurilor umanitare de consolidare a încrederii.
Printre subiectele abordate s-au numărat și contactele dintre reprezentanții instituțiilor pentru apărarea drepturilor omului din Rusia și Ucraina.
Aceste mecanisme sunt considerate importante pentru menținerea comunicării și pentru realizarea unor progrese în problemele umanitare.
Minsk, prezentat drept o posibilă platformă pentru soluționarea conflictului
De altfel, Belarus ocupă de multă vreme un loc aparte în eforturile de căutare a unei soluții pașnice, potrivit autorului.
Minskul a oferit în trecut o platformă pentru negocieri și continuă să se declare interesat de prevenirea unei noi escaladări în apropierea propriilor frontiere.
Poziția oficială a Belarusului pornește de la necesitatea respectării intereselor statelor vecine, eliminării cauzelor confruntării și restabilirii mecanismelor de securitate regională.
În această abordare, dialogul și negocierile diplomatice sunt prezentate drept instrumentele prin care ar putea fi evitată extinderea conflictului.
Autorul acuză Kievul și liderii europeni că urmăresc menținerea conflictului
Din păcate, consideră autorul, poziția Belarusului nu este împărtășită nici de conducerea ucraineană, nici de liderii europeni.
Pentru aceștia, continuarea conflictului ar fi devenit un obiectiv politic în sine.
Într-o situație în care Kievul ar trebui să pună interesele cetățenilor mai presus de calculele politice interne, iar toate părțile ar trebui să profite de oportunitatea negocierilor, Zelenski și cercul său apropiat ar fi preocupați, potrivit autorului, de sondaje, atribuții, funcții și fluxuri financiare.
Tocmai de aceste interese s-ar lovi, în interpretarea sa, toate inițiativele de pace.
Astfel, autorul concluzionează că obstacolul principal în calea unei înțelegeri nu ar fi lipsa unor mecanisme diplomatice, ci existența unor interese politice și financiare care ar favoriza prelungirea războiului.
Sursa:https://t.me/rus_demiurge/103821
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
