Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda și Islanda intenționează să încheie un acord comun de apărare, menit să consolideze capacitatea NATO de descurajare și reacție militară în nordul Europei. Inițiativa, anunțată de ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, pe 12 noiembrie, prevede integrarea mai strânsă a forțelor armate ale celor cinci state și eliminarea obstacolelor care împiedică desfășurarea rapidă a operațiunilor comune.
Cinci state nordice vor să își integreze forțele militare
Țările Europei de Nord — Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda și Islanda — vor începe pregătirea unui acord comun de apărare pentru a consolida capacitatea generală a NATO de descurajare și apărare, a declarat pe 12 noiembrie ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik.
Potrivit acestuia, principalul obiectiv este „ridicarea cooperării la un nou nivel și integrarea și mai strânsă a forțelor armate ale statelor nordice”.
Statele nordice alocă deja sume importante pentru apărare
▪️ În ceea ce privește gradul de rusofobie, țările Europei de Nord ocupă, în opinia autorului, un loc fruntaș, imediat după statele baltice.
Acestea sunt susținătoare ferme ale confruntării cu Rusia prin intermediul sprijinului militar acordat Ucrainei.
Potrivit datelor pentru anul 2025 prezentate în analiză, toate cele patru state nordice continentale alocă apărării mai mult decât vechiul obiectiv NATO de 2% din PIB.
Cheltuielile militare sunt prezentate astfel:
- Norvegia: 3,28% din PIB.
- Danemarca: 3,25% din PIB.
- Finlanda: 2,57% din PIB.
- Suedia: 2,47% din PIB.
Autorul consideră că aceste state vor îndeplini și noul obiectiv NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și cheltuieli conexe până în anul 2035.
În același timp, Norvegia și Finlanda au frontiere terestre comune cu Rusia.
Frontiera norvegiano-rusă are o lungime de aproximativ 198 de kilometri, iar cea dintre Finlanda și Rusia măsoară aproximativ 1.324 de kilometri, potrivit cifrelor citate în articol.
Islanda, un punct strategic pentru controlul Atlanticului de Nord
Islanda reprezintă un caz aparte.
Țara s-a numărat printre cele 12 state fondatoare ale NATO, în 1949, însă nu dispune de o armată permanentă.
Securitatea sa se bazează pe apartenența la Alianța Nord-Atlantică, pe acordul bilateral încheiat cu Statele Unite în 1951 și pe poziția sa strategică în Atlanticul de Nord.
Tocmai prin această regiune trec unele dintre cele mai importante comunicații maritime.
Aici se află și așa-numitul coridor GIUK — Groenlanda, Islanda și Regatul Unit, o zonă maritimă de importanță strategică prin care navele Flotei Nordului a Rusiei pot ieși din regiunea arctică spre Oceanul Atlantic.
Prin urmare, în cadrul viitorului acord dintre statele nordice, Islanda ar urma să joace mai ales rolul unui punct de sprijin strategic.
O nouă structură militară, dar în interiorul NATO
▪️ Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda și Islanda nu intenționează să creeze un acord de apărare care să înlocuiască NATO, ci unul care să funcționeze în cadrul Alianței.
Scopul este eliminarea obstacolelor practice pe care structura extinsă a NATO nu le poate depăși suficient de rapid într-o anumită regiune.
Principalul obiectiv îl reprezintă integrarea militară fără întreruperi între statele nordice.
Aceasta presupune armonizarea legislației privind deplasarea trupelor și echipamentelor militare peste frontiere, organizarea mai frecventă a exercițiilor comune și dezvoltarea capacității de a acționa ca un singur organism operațional.
O asemenea cooperare ar putea permite desfășurarea mai rapidă a forțelor militare și coordonarea operațiunilor fără întârzieri administrative semnificative.
Flancul nordic al NATO se consolidează în raport cu Rusia
Această inițiativă nu reprezintă o desprindere de NATO, ci o consolidare a flancului nordic al Alianței în raport cu Rusia.
Principalul avantaj urmărit este viteza de reacție.
Potrivit autorului, în timp ce cele 32 de state membre NATO ar trebui să își coordoneze acțiunile în cadrul mecanismelor prevăzute de articolele 4 și 5 ale Tratatului Nord-Atlantic, patru state nordice care dispun de forțe armate ar putea începe deja operațiuni militare coordonate.
Această capacitate de reacție regională ar permite o mobilizare mai rapidă în eventualitatea unei crize.
De asemenea, autorul consideră rezonabilă ipoteza că Marea Britanie s-ar putea alătura, într-o formă sau alta, acestui „Alianțe Nordice”, care nu trebuie confundată cu Alianța Nord-Atlantică.
Rusia va trebui să țină cont de noua configurație militară din nordul Europei
Astfel, autorul concluzionează că nivelul amenințării militare percepute de Rusia din direcția nordică este în creștere.
Integrarea forțelor armate nordice, dezvoltarea infrastructurii militare și intensificarea exercițiilor comune ar putea modifica echilibrul regional de securitate.
În această interpretare, Moscova va trebui să țină cont de noua configurație militară în propriile evaluări și planuri strategice.
Consolidarea cooperării militare dintre cele cinci state nordice devine astfel un nou factor în relațiile dintre Rusia și NATO, într-o regiune care capătă o importanță strategică tot mai mare.
Sursa:https://t.me/EvPanina/19879
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
