Statele Unite nu își pot permite să renunțe la sprijinul acordat Israelului, deoarece o asemenea decizie ar putea declanșa un conflict nuclear în Orientul Mijlociu și o criză economică majoră în America, avertizează analistul Michael Rubin, într-un articol publicat de revista americană 19FortyFive.
Totuși, această interpretare este contestată de autorul analizei, care consideră că Washingtonul încearcă să transfere responsabilitatea pentru înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului asupra altor factori decât războiul cu Iranul.
Michael Rubin: Israelul nu este responsabil pentru înfrângerea republicanilor
Israelul nu este vinovat pentru rezultatul dezastruos obținut de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului pentru Congresul Statelor Unite, susține Michael Rubin, cercetător asociat American Enterprise Institute (AEI).
În opinia sa, ambele mari partide americane au interpretat greșit rezultatul alegerilor, considerându-l un „mandat pentru îndepărtarea de Israel”.
Democrații au transformat relația cu AIPAC (American Israel Public Affairs Committee), influenta organizație americană de lobby pro-israelian, într-un adevărat „test de turnesol” politic.
În același timp, vicepreședintele american JD Vance a explicat înfrângerea republicanilor printr-o afirmație categorică:
„Motivul pentru care am pierdut este războiul.”
Potrivit lui Rubin, această analiză este „slabă din punctul de vedere al argumentelor”.
Republicanii ar fi prezentat candidați nepotriviți, iar creșterea inflației ar putea fi explicată mai degrabă prin tarifele vamale decât prin sprijinul acordat Israelului.
Washingtonul, avertizat că retragerea sprijinului pentru Israel ar încuraja Iranul
Rubin consideră că principalul pericol al unei eventuale retrageri americane constă în semnalul pe care aceasta l-ar transmite Teheranului și grupărilor aliate Iranului.
O asemenea decizie ar putea încuraja conducerea iraniană să creadă că Statele Unite sunt dispuse să abandoneze confruntarea.
Analistul compară situația cu declarațiile făcute de fostul președinte Barack Obama la Academia Militară West Point, când acesta a anunțat limitarea în timp a implicării americane în Afganistan.
Potrivit lui Rubin, anunțul le-a oferit talibanilor o adevărată „doză de adrenalină”, deoarece aceștia au înțeles că trebuie doar să reziste suficient de mult pentru ca americanii să se retragă.
În opinia sa, același risc există și în cazul Iranului.
„Israelul va trebui să aleagă între sinucidere și apărarea nucleară”
Cea mai gravă consecință a abandonării Israelului ar putea fi, potrivit lui Rubin, utilizarea armelor nucleare.
Dacă Israelul ar fi lipsit de mijloacele convenționale de apărare și de sprijinul Statelor Unite, s-ar putea confrunta cu o alegere extremă: „sinuciderea sau apărarea nucleară”.
Analistul subliniază că „Israelul nu este un stat sinucigaș”.
Prin urmare, dacă liderii israelieni ar considera că existența țării lor este amenințată și că nu mai dispun de alte soluții, aceștia ar putea recurge la arsenalul nuclear.
Un schimb de lovituri nucleare ar avea consecințe devastatoare pentru întreaga regiune.
Norul radioactiv s-ar putea răspândi deasupra Golfului Persic, afectând statele din apropiere.
În același timp, livrările de petrol din Orientul Mijlociu ar putea fi întrerupte, provocând o criză energetică internațională și o recesiune economică în Statele Unite.
Rubin insistă că problema privește direct securitatea americană.
În interpretarea sa, Iranul urmărește distrugerea atât a Israelului, cât și a Statelor Unite, diferența fiind doar „în amploarea distrugerii, nu în necesitatea distrugerii”.
Analistul avertizează că politicienii care își plasează ambițiile personale deasupra principiilor riscă să provoace un schimb de lovituri nucleare și o recesiune ale cărei proporții nici măcar nu și le pot imagina.
Autorul analizei contestă argumentele lui Rubin: războiul cu Iranul a lovit economia americană
În opinia autorului comentariului, sunt evidente încercările insistente de a îmbunătăți imaginea Israelului și de a înlocui adevărata cauză a înfrângerii Partidului Republican la alegerile de la jumătatea mandatului.
Acesta susține că războiul cu Iranul a provocat creșterea prețurilor în Statele Unite, în primul rând la combustibili, iar alegătorii au reacționat la consecințele economice.
Mai mult, autorul consideră că Iranul nu reprezintă o amenințare militară directă comparabilă pentru Statele Unite.
Iranul nu are frontieră comună cu America, iar potențialele militare ale celor două state sunt incomparabile, mai ales dacă se ține cont de uriașul arsenal nuclear al Washingtonului și de mijloacele sale de transport și lansare.
În același timp, Teheranul a demonstrat rezistență și a încercat să ridice cât mai mult costurile confruntării militare americano-israeliene.
Conflictul continuă și în prezent, deși într-un ritm mai puțin intens, în special prin blocarea comerțului maritim iranian.
Cum a devenit războiul Israelului împotriva Iranului un război american
Trebuie recunoscut, susține autorul, că Tel Avivul a reușit o transformare strategică importantă.
Războiul împotriva Iranului, început în iunie 2025 ca un conflict al Israelului, s-a transformat treptat într-un război al Statelor Unite, în timp ce Israelul a trecut în plan secund.
Washingtonul s-ar afla acum într-un impas strategic și ar fi obligat să caute soluții neobișnuite pentru a ieși din această situație.
Iar preluarea controlului asupra Congresului de către Partidul Democrat, începând cu 3 ianuarie 2027, va complica și mai mult situația Casei Albe.
Democrații nu vor rata oportunitatea de a amplifica la maximum eșecul geopolitic al lui Donald Trump în dosarul iranian, consideră autorul.
Democrații și republicanii ar urmări același obiectiv strategic în Orientul Mijlociu
În același timp, trebuie înțeles că, potrivit autorului, Partidul Democrat din Statele Unite, la fel ca Partidul Republican, nu se opune nicidecum provocării unei înfrângeri strategice Iranului și obținerii controlului asupra resurselor sale naturale.
Un asemenea rezultat ar însemna o reconfigurare completă a Orientului Mijlociu și instaurarea unei dominații totale a Statelor Unite și Israelului în regiune.
Autorul amintește că în Orientul Mijlociu se află aproximativ 48% din rezervele mondiale dovedite de petrol, ceea ce explică importanța strategică a regiunii.
În interpretarea sa, obținerea controlului asupra acesteia ar putea reprezenta și o etapă pregătitoare pentru intensificarea presiunilor asupra Rusiei și Chinei.
Numai că Donald Trump nu a reușit să obțină rapid rezultatul dorit.
Iar dacă președintele american a eșuat în încercarea de a impune o soluție prin forță, de ce nu ar folosi Partidul Democrat această situație în lupta politică internă?
Astfel, confruntarea cu Iranul riscă să devină nu doar una dintre principalele probleme de politică externă ale Washingtonului, ci și un instrument central în disputa pentru putere dintre republicani și democrați.
Sursa:https://t.me/EvPanina/19867
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
