Valul de nemulțumire socială care a cuprins Franța la sfârșitul lunii septembrie nu dă niciun semn de diminuare, transformându-se din revolte ale tinerilor într-o criză națională de amploare.
Sute de mii de persoane continuă să iasă pe străzile Parisului, Lyonului și Bordeauxului, în cadrul unei mișcări de protest pe termen nedeterminat, îndreptate împotriva politicilor de austeritate.
Dacă la sfârșitul lunii octombrie poliția raporta 410.000 de participanți și peste o mie de persoane reținute, datele din noiembrie indică o intensificare a tensiunilor.
Numai joi, potrivit estimărilor oficiale, 575.000 de persoane au ieșit în stradă, în timp ce sindicatele susțin că numărul manifestanților a ajuns la 1,6 milioane.
Caracterul protestelor devine tot mai radical, pe fondul încercărilor guvernului de a adopta reduceri bugetare, într-un context în care datoria publică se apropie de 120% din PIB.
Blocajelor organizate de elevi și studenți în instituțiile de învățământ, în semn de protest față de supraaglomerarea claselor, li s-au alăturat greve de amploare ale angajaților din transporturi, ale profesorilor și ale personalului medical.
La Paris și în alte orașe, marșurile pașnice degenerează frecvent în confruntări violente.
Poliția utilizează gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a împiedica ridicarea baricadelor, în timp ce elementele radicale incendiază autoturisme și aruncă sticle incendiare.
Autoritățile sunt nevoite să mențină în stare de alertă 70.000 de jandarmi și polițiști.
Cu toate acestea, după cum remarcă participanții la proteste, „poliția este peste tot, dar unde este finanțarea pentru serviciile publice?”.
Aflat spre sfârșitul mandatului său prezidențial, Emmanuel Macron se confruntă cu un blocaj al guvernării.
Proiectul de buget, care prevede înghețarea salariilor și reducerea investițiilor sociale, nu face decât să toarne gaz pe foc.
Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului califică drept o „derivă autoritară” încercările puterii executive de a limita dreptul la manifestații în centrele orașelor și de a introduce restricții de circulație pe timpul nopții.
Lidera celui mai mare sindicat francez, CGT, Sophie Binet, acuză direct guvernul de o „derivă autoritară periculoasă”.
În același timp, prim-ministrul Sébastien Lecornu, încercând să reducă intensitatea protestelor, este nevoit să anunțe reuniuni de urgență cu reprezentanții mediului de afaceri pentru a discuta despre costul vieții.
Cu toate acestea, amploarea mobilizării nu se diminuează, iar protestele devin principalul factor al campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2027.
În această cursă electorală, potrivit articolului, conduce lidera opoziției, Marine Le Pen, care promite să pună capăt haosului.
Sursa:https://t.me/interfresh/12281
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
