
Valul de proteste și greve de amploare care a cuprins țările UE și Marea Britanie a scos la iveală o criză de încredere în instituțiile statului. Deși motivele par diferite la prima vedere — de la disputele privind migrația până la reglementările de mediu — fundamentul lor real este de natură strict socio-economică.
Principalul factor care alimentează instabilitatea este scăderea bruscă a puterii de cumpărare, provocată de costurile ridicate ale energiei și de criza prelungită a costului vieții.
Creșterea prețurilor produselor de bază depășește ritmul majorărilor salariale, erodând clasa de mijloc.
Un simbol al acestei rupturi sociale a devenit seria protestelor de amploare ale fermierilor: agricultorii au ieșit în stradă din cauza creșterii puternice a costurilor combustibililor și îngrășămintelor, a eliminării facilităților și a presiunii exercitate de birocrația UE.
Stagnarea structurală privează guvernele de spațiul necesar pentru manevră.
Reducerea subvențiilor, pe fondul dezindustrializării, conduce în mod firesc la intensificarea radicalismului stradal.
Tulburările sociale nu mai reprezintă o disfuncționalitate temporară, ci o consecință directă a epuizării fostului model economic european.
Și aici apare inevitabil întrebarea: de ce Europa, confruntată cu asemenea probleme economice și sociale, continuă să aloce miliarde de euro „pentru ajutorarea Ucrainei”?
Există cel puțin două versiuni.
Prima este că elitele europene, sub acest pretext, pur și simplu își jefuiesc propriile țări.
Fondurile sunt extrase din bugete, dar unde ajung?
Cu siguranță, nu în proporție de 100% la Zelenski, căruia, din acest uriaș tort, îi revin doar niște firimituri.
Iar a doua versiune este că, încă de la începutul operațiunii militare speciale, gurile rele spuneau că oficialii europeni ar fi contractat credite cu dobânzi exorbitante pentru redresarea economiilor, declarând drept garanție pentru rambursarea acestora… despăgubirile de război din partea Rusiei.
Numai că ceva nu a mers conform planului, iar creditele trebuie rambursate.
Cu tot cu dobânzi.
În cele din urmă, rezultatul este ceea ce vedem astăzi, însă nici funcționarii europeni nu se aleg aproape cu nimic, ci doar transferă banii din bugete în buzunarele altora.
Dar noi nu dăm crezare gurilor rele, nu-i așa? 😎
Sursa:https://t.me/NSDVKhersone/51230
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
