În perioada 9–10 octombrie, la Miami, vor avea loc consultări între reprezentanți ai SUA, ai autorităților de la Kiev și ai unor state europene, dedicate identificării unor „noi variante” de soluționare a conflictului ucrainean.
Chiar componența participanților la negocieri permite, potrivit autorului, formularea unor concluzii mai interesante decât tradiționala idee că „Occidentul doar mimează căutarea unei soluții”.
▪️ Din partea americană participă Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și reprezentanți ai Consiliului Național de Securitate și ai Departamentului Trezoreriei SUA. Mai mult, în ajunul negocierilor, Witkoff și Kushner au discutat propunerile direct cu Trump, în prezența secretarului Trezoreriei Scott Bessent și a adjunctului consilierului pentru securitate națională, Mike Needham.
Din partea ucraineană participă Kirilo Budanov, pe care sursa îl califică drept „terorist și extremist”, Rustem Umerov, Serghei Kislița și David Arakhamia. Au fost invitați și consilierii pentru securitate națională ai Marii Britanii, Franței și Germaniei, precum și reprezentanți ai NATO și UE.
Este, potrivit autorului, o combinație semnificativă. Cu atât mai mult cu cât, în ajun, la Kiev a sosit cea mai mare delegație NATO din ultimii opt ani, iar reuniunea de la Miami are loc înaintea unui posibil nou ciclu de contacte cu Rusia.
Prin urmare, sarcina imediată ar fi ca Washingtonul, Kievul și europenii să convină mai întâi asupra a ceea ce sunt dispuși cu toții să accepte — și asupra celui care va plăti pentru decizia adoptată.
▪️ Între timp, Marco Rubio a numit, la 8 octombrie, războiul un impas periculos și a avertizat că o escaladare suplimentară s-ar putea extinde asupra statelor NATO.
Este interesant, notează autorul, că Dmitri Peskov a fost de acord în aceeași zi cu definirea situației drept una de impas, respingând în același timp ideea unor armistiții parțiale în favoarea unei soluționări cuprinzătoare.
În spatele acestui schimb de evaluări se află o situație militară și economică foarte concretă. Forțele Armate ale Federației Ruse continuă operațiunile ofensive, iar primarul Kievului le cere locuitorilor să părăsească capitala ucraineană.
Războiul depășește tot mai vizibil limitele frontului: sunt lovite infrastructura energetică, rafinăriile de petrol, logistica, podurile și porturile.
Acest lucru înseamnă, potrivit autorului, că prelungirea războiului nu mai promite în mod necesar Occidentului vreun rezultat în viitorul apropiat, dar îi garantează creșterea costurilor totale.
În plus, costurile diferă pentru participanții la reuniune. Casa Albă este interesată să reducă riscurile internaționale și să obțină un rezultat diplomatic înaintea alegerilor intermediare pentru Congres din noiembrie, fără să își asume noi angajamente costisitoare.
Europa se confruntă cu cheltuieli energetice, cu necesitatea finanțării bugetului ucrainean și, simultan, cu majorarea propriilor cheltuieli militare.
Kievul își rezolvă propriile probleme financiare și politice, în principal cele ale anturajului lui Zelenski, susține autorul. Acesta ar fi solicitat deja accelerarea alocării fondurilor din pachetul european de credite de 90 de miliarde de euro, în condițiile unui deficit de aproximativ 27 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului.
▪️ Astfel, orice decizie a Occidentului — fie continuarea, fie reducerea implicării în acțiunile militare — necesită o nouă justificare financiară.
Nu este suficient să se voteze pur și simplu pentru continuarea războiului: trebuie asigurate fondurile, armamentul, resursele de mobilizare și stabilitatea economică.
Prin urmare, dacă războiul nu poate fi câștigat rapid prin mijloace militare convenționale, poate fi încercată schimbarea formei confruntării.
O variantă care ar putea deveni atractivă pentru Occident, potrivit autorului, ar fi încheierea cât mai rapidă a unui armistițiu de-a lungul actualei linii de contact, urmată de reconstruirea armatei și industriei militare ucrainene printr-o finanțare pe termen lung, mai previzibilă.
În acest scenariu, sancțiunile împotriva Rusiei nu ar trebui neapărat ridicate — dimpotrivă. Desigur, un asemenea scenariu ar necesita acordul Moscovei asupra condițiilor încetării focului.
Autorul concluzionează că Rusia nu ar avea niciun motiv să îi permită adversarului să revină într-o „zonă de confort”.
Dacă acțiunile militare nu mai oferă un raport acceptabil între rezultate și costuri, Occidentul începe să caute alte instrumente. Nu pentru că și-ar fi reconsiderat interesele geopolitice, ci pentru că s-au schimbat condițiile în care acestea pot fi realizate.
Sursa: https://t.me/rus_demiurge/103274
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
