Există momente în politica internațională în care succesiunea evenimentelor spune mai mult decât toate discursurile oficiale.
Săptămâna aceasta oferă un asemenea moment.
În timp ce liderii occidentali se reunesc pentru a discuta din nou despre Ucraina, sancțiuni și sprijinul acordat regimului de la Kiev, PREȘEDINTELE Vladimir PUTIN este prezent în centrul unei dinamici geopolitice care se deplasează tot mai evident spre Asia și spre ceea ce se conturează drept noua arhitectură multipolară a lumii.
De la BIȘKEK, capitala Kîrgîzstanului, până la VLADIVOSTOK, pe țărmul Pacificului, Rusia transmite un mesaj extrem de clar:
RUSIA nu este izolată.
Dimpotrivă.
RUSIA își consolidează relațiile cu marile puteri ale Asiei și cu statele emergente ale Sudului Global, în timp ce vechile centre de putere occidentale încearcă să păstreze o ordine internațională care se află deja într-o profundă transformare.
⸻
I. BIȘKEK – MAREA REUNIUNE EURASIATICĂ
La BIȘKEK, reuniunea Organizației pentru Cooperare de la Shanghai – SCO – a reunit lideri importanți ai Eurasiei.
Vladimir PUTIN, Xi JINPING, Narendra MODI, Masoud PEZESHKIAN, Aleksandr LUKAȘENKO, Shehbaz SHARIF și ceilalți lideri ai statelor membre au fost prezenți la această mare reuniune.
Iar în formatul SCO PLUS a participat și Recep Tayyip ERDOĞAN.
Imaginea politică este impresionantă.
RUSIA.
CHINA.
INDIA.
IRAN.
TURCIA.
BELARUS.
PAKISTAN.
STATELE ASIEI CENTRALE.
Nu este vorba despre o simplă fotografie de protocol.
Este imaginea unei lumi care își construiește propriile centre de putere.
SCO reprezintă astăzi una dintre cele mai importante structuri de cooperare eurasiatică, cu o populație cumulată care reprezintă aproximativ jumătate din populația planetei.
Iar această realitate demografică este dublată de resurse energetice, capacități industriale, tehnologice, militare și financiare uriașe.
La BIȘKEK se discută despre securitate, comerț, energie, transporturi, infrastructură, tehnologie, combaterea terorismului și dezvoltarea cooperării între state.
Dar, dincolo de comunicatele diplomatice, există o realitate strategică mult mai importantă:
Eurasia începe să funcționeze din ce în ce mai mult ca un spațiu geopolitic propriu.
⸻
II. TRIUNGHIUL PUTIN – XI – MODI
Prezența împreună a lui Vladimir PUTIN, Xi JINPING și Narendra MODI este una dintre imaginile politice majore ale acestei reuniuni.
Cele trei state – RUSIA, CHINA și INDIA – reprezintă trei mari poli ai Eurasiei.
Nu sunt identice.
Nu au aceleași ideologii.
Nu au aceleași interese în toate domeniile.
Dar au un interes comun fundamental:
autonomia strategică.INDIA nu este satelitul nimănui.
CHINA nu acceptă tutela nimănui.
RUSIA nu acceptă să fie împinsă într-un statut de putere regională.
Iar acest lucru schimbă radical echilibrul mondial.
INDIA continuă să cumpere energie rusească, participă la SCO și BRICS și, în același timp, este membră a QUAD alături de Statele Unite, Japonia și Australia.
Aceasta este adevărata diplomație a secolului XXI:
parteneriate multiple, interese naționale și libertate de decizie.
Nu mai există un singur centru capabil să dicteze întregii lumi ce trebuie să facă.
⸻
III. IRANUL ȘI STRÂMTOAREA HORMUZ
Prezența președintelui iranian Masoud PEZESHKIAN adaugă o dimensiune extrem de importantă reuniunii.
IRANUL este una dintre marile puteri regionale ale Orientului Mijlociu.
Are resurse energetice uriașe, o poziție geografică strategică și, mai ales, controlul indirect asupra unuia dintre cele mai importante puncte de trecere energetică ale planetei: Strâmtoarea HORMUZ.
Orice conflict major în zona Golfului Persic poate produce efecte asupra întregii economii mondiale.
RUSIA și CHINA nu împărtășesc ideologia islamistă a regimului iranian . Ambele țări combat la ele terorismul
islamist care are ca sprijinitor regimul
molahilor.
Dar nici nu au nevoie să o împărtășească.
Politica internațională nu se face pe baza simpatiilor ideologice, ci pe baza intereselor strategice.
RUSIA are interese energetice și de securitate în regiune.
CHINA are interese energetice și comerciale uriașe.
Iranul are nevoie de parteneri capabili să contrabalanseze presiunea americană.
Interesele se întâlnesc.
Iar atunci când interesele strategice se întâlnesc, apar alianțe de fapt, chiar dacă nu sunt întotdeauna alianțe militare formale.
⸻
IV. ERDOĞAN – „SULTANUL” CARE JOACĂ PE MAI MULTE TABERE
Recep Tayyip ERDOĞAN rămâne unul dintre cei mai importanți și mai abili jucători geopolitici ai momentului.
Turcia este membră NATO.
Dar Turcia negociază cu RUSIA.
Negociază cu CHINA.
Negociază cu IRANUL.
Negociază cu statele arabe.
Negociază cu EUROPA.
Și își urmărește propriile interese.
Participarea lui ERDOĞAN la formatul SCO PLUS este extrem de semnificativă.
Ankara transmite astfel că nu dorește să rămână captivă unei singure axe geopolitice.
Turcia privește spre Europa, dar și spre Asia Centrală, Caucaz, Rusia și Orientul Mijlociu.
Este o politică externă multivectorială.
Iar ERDOĞAN știe foarte bine că poziția geografică a Turciei îi oferă o armă diplomatică extraordinară.
⸻
V. CE ÎNSEAMNĂ BIȘKEK?
BIȘKEK nu este doar o reuniune diplomatică.
Este expresia unei transformări.
Se construiesc noi coridoare comerciale.
Se dezvoltă infrastructuri energetice.
Se intensifică utilizarea monedelor naționale în schimburile comerciale.
Se dezvoltă infrastructuri financiare alternative.
Se extind relațiile dintre Rusia, China, India, Iran și statele Asiei Centrale.Vladimir PUTIN a subliniat că o proporție covârșitoare a plăților comerciale dintre RUSIA și partenerii săi din SCO se realizează deja în monede naționale.
Acest proces nu înseamnă dispariția imediată a dolarului.
Dar înseamnă ceva extrem de important:
monopolul financiar occidental este contestat.
⸻
VI. PUTIN, XI ȘI ENERGIA
Energia este una dintre marile arme strategice ale Rusiei.
Gazul.
Petrolul.
Cărbunele.
Electricitatea.
Resursele minerale.
Rusia dispune de toate aceste resurse într-o proporție impresionantă.
Iar CHINA este unul dintre cei mai mari consumatori de energie ai planetei.
De aici rezultă o interdependență strategică.
Gazoductele, porturile, căile ferate și infrastructura energetică dintre RUSIA și CHINA nu se construiesc pentru un singur an.
Ele creează relații economice pe decenii.
Power of Siberia este numai unul dintre exemple.
Iar după ruptura dintre Moscova și mare parte a Europei Occidentale, RUSIA a accelerat orientarea energetică spre Asia.
Nu doar CHINA.
Și INDIA a devenit un cumpărător major al petrolului rusesc.
Aceasta este marea schimbare:RUSIA și a mutat centrul de greutate economic spre Est.
⸻
VII. VLADIVOSTOK – RUSIA PRIVEȘTE SPRE PACIFIC
Dacă BIȘKEK reprezintă dimensiunea politică și strategică a noii Eurasii, VLADIVOSTOK reprezintă dimensiunea economică.
Eastern Economic Forum – Forumul Economic Estic – reunește oameni politici, oameni de afaceri și investitori interesați de dezvoltarea Extremului Orient rus.
Iar prezența președintelui INDONEZIEI, Prabowo SUBIANTO, este extrem de importantă.
INDONEZIA este una dintre marile puteri economice și demografice ale Asiei de Sud-Est.
Este membră ASEAN.
Este un actor important al Sudului Global.
Și relația sa cu RUSIA poate deveni o componentă importantă a deschiderii Moscovei către Asia de Sud-Est.PUTIN și SUBIANTO au discutat despre extinderea relațiilor economice și comerciale, inclusiv în domenii precum agricultura, construcțiile navale, energia, tehnologia și cooperarea industrială.
Aceasta nu este diplomație simbolică.
Este diplomație economică.
⸻
VIII. RUSIA – ASIA: NOUL CENTRU ECONOMIC
Timp de decenii, Europa Occidentală a fost unul dintre principalii parteneri economici ai Rusiei.
Gazul rusesc alimenta industria germană.
Petrolul rusesc alimenta economiile europene.
Companiile occidentale investeau în
RUSIA
Comerțul era intens.
Astăzi, această arhitectură s-a prăbușit în mare măsură.
Și RUSIA a răspuns.
A accelerat orientarea spre ASIA.
CHINA.
INDIA.
IRAN.
TURCIA.
INDONEZIA.
VIETNAM.
STATELE GOLFULUI.
AFRICA.
Aceasta este noua hartă economică a Moscovei.
Iar VLADIVOSTOK devine simbolul acestei transformări.
Orașul rus de la Pacific nu mai este doar extremitatea geografică a Rusiei.
Devine poarta Rusiei către Asia-Pacific.
⸻
IX. MAREA BĂTĂLIE PENTRU INDO-PACIFIC
În paralel, Statele Unite își consolidează propria rețea de alianțe în Indo-Pacific.
JAPONIA.
COREEA DE SUD.
AUSTRALIA.
NOUA ZEELANDĂ.
FILIPINE.
Și, într-o relație aparte, INDIA.
Obiectivul american este clar: limitarea expansiunii strategice chineze.CHINA răspunde prin dezvoltarea propriilor relații economice, comerciale și militare . RUSIA participă la această nouă configurație prin Extremul Orient, resursele sale energetice și relațiile sale strategice cu CHINA și INDIA.
De aceea, Indo-Pacificul devine una dintre principalele zone de confruntare geopolitică ale secolului XXI.
Nu numai militară.
Și economică.
Și tehnologică.
Și financiară.
Și energetică.
⸻
X. ÎN TIMP CE ASIA CONSTRUIEȘTE…
În timp ce la BIȘKEK se întâlnesc marile puteri eurasiatice și la VLADIVOSTOK se discută investiții, comerț, energie și infrastructură, EUROPA se concentrează din nou asupra UCRAINEI.
La reuniunile europene din IRLANDA, problema UCRAINEI a ocupat un loc central.
Sprijin financiar.
Apărare antiaeriană.
Ajutor militar.
Sancțiuni.
Presiune diplomatică.
Și, inevitabil, ZELENSKI.
Europa pare prinsă într-un cerc din care îi este din ce în ce mai greu să iasă.
În timp ce RUSIA caută noi piețe, noi rute comerciale și noi parteneri, Bruxelles-ul discută despre cum să continue finanțarea războiului.
Este o diferență de perspectivă care trebuie observată.
⸻
XI. LEIPZIG – O „FĂCĂTURĂ” CARE RIDICĂ ÎNTREBĂRI
Și apoi apare episodul LEIPZIG.
O dronă, explozibili, acuzații împotriva RUSIEI .
Berlinul susține implicarea rusă.
Moscova respinge acuzațiile și le consideră fabricate și motivate politic.
Iar aici trebuie pusă întrebarea fundamentală:
CUI FOLOSEȘTE O ASEMENEA OPERAȚIUNE?
În lectura mea, episodul LEIPZIG miroase puternic a „FĂCĂTURĂ” și a „lucrătură a Serviciilor”, destinată să producă o nouă justificare pentru escaladarea discursului anti-rusesc.
Mai ales după ce au apărut noi elemente în anchetele privind alte operațiuni clandestine atribuite inițial RUSIEI .
Cazul trebuie privit cu maximă atenție.
Pentru că în războiul informațional, o acuzație poate deveni armă politică înainte ca adevărul să fie stabilit.
⸻
XII. NORD STREAM – ÎNTREBĂRILE CARE NU MAI POT FI IGNORATE
Exploziile Nord Stream din septembrie 2022 au reprezentat unul dintre cele mai grave acte de sabotaj asupra infrastructurii energetice europene.
Ani de zile RUSIA
a fost indicată în diverse medii drept principalul suspect.
Dar investigațiile ulterioare au dus și către pista ucraineană.
Au apărut informații despre cetățeni ucraineni suspectați de implicare în operațiune. Ei au fost arestați de germani. Așteaptă să fie judecați .
Iar acest lucru schimbă fundamental întrebările politice.
Dacă infrastructura energetică ruso-europeană a fost distrusă de o operațiune ucraineană, atunci întrebarea nu mai este doar:
„Cine a distrus Nord Stream?”
Ci și:
„Cine a știut?”
„Cine a permis?”
„Cine a avut interesul?”
Și mai ales:
„De ce atât de mult timp s-a încercat împingerea responsabilității exclusiv către Rusia?”
Adevărul trebuie căutat până la capăt.
⸻
XIII. KIEV – CÂND SERVICIILE ÎNCEP SĂ SE ÎMPUȘTE ÎNTRE ELE
Și aici ajungem la unul dintre cele mai spectaculoase și mai grave episoade recente din UCRAINA.
La KIEV, membri ai serviciilor de securitate s-au confruntat violent.
SBU. versus GUR
Două structuri puternice ale aparatului ucrainean.
Rivalități.
Operațiuni paralele.
Acuzații reciproce.
Și, în cele din urmă, focuri de armă.
Pentru mine, imaginea este devastatoare.
Clanurile serviciilor care se împușcă în plin centrul KIEVULUI.
Acesta nu mai este un simplu incident administrativ.
Este simptomul unei lupte interne pentru putere.
Când două structuri de informații ale aceluiași stat ajung să se confrunte cu armele, avem în față o problemă gravă de control instituțional.
Iar faptul că însuși ZELENSKI a ordonat investigații și a calificat situația drept rușinoasă arată gravitatea episodului.
⸻
XIV. CORUPȚIA ȘI CRIZA INTERNĂ
În paralel cu problemele de pe front, UCRAINA se confruntă cu scandaluri de corupție, schimbări de personal și lupte interne pentru putere.
Este inevitabil să apară întrebarea:
Cât poate rezista un sistem politic în care războiul, corupția, serviciile și grupurile de interese se intersectează permanent?
Un stat aflat în război are nevoie de disciplină.
Are nevoie de comandă unică.
Are nevoie de încredere.
Are nevoie de instituții care să funcționeze împreună.
Când instituțiile încep să se suspecteze și să se confrunte între ele, vulnerabilitatea crește.
Iar adversarul extern nu mai este singura problemă.
Problema devine și internă.
⸻
XV. RĂZBOIUL DE UZURĂ
Războiul ruso-ucrainean a intrat într-o logică de uzură.
Rusia dispune de o bază industrială și demografică mult mai mare.
UCRAINA beneficiază de sprijin financiar, militar și tehnologic occidental.
Dronele au devenit arme centrale.
Rachetele cu rază lungă de acțiune au căpătat o importanță tot mai mare.
Artileria continuă să joace un rol esențial.
Dar războiul nu se decide numai pe hartă.
Se decide și în fabrici.
În economie.
În energie.
În demografie.
În capacitatea de mobilizare.
Și, mai ales, în rezistența politică a societăților.
⸻
XVI. RUSIA NU MAI AȘTEAPTĂ EUROPA
Poate aceasta este cea mai importantă concluzie economica RUSIA nu mai așteaptă revenirea Europei.
Moscova își construiește alternative.
Dacă EUROPA nu cumpără, există CHINA.
Dacă EUROPA nu cumpără petrol, există INDIA.
Dacă EUROPA nu investește, există ASIA.
Dacă EUROPA închide anumite rute, RUSIA dezvoltă altele.
Aceasta nu înseamnă că ruptura cu Europa nu are costuri pentru RUSIA
Dar înseamnă că Moscova a înțeles ceva fundamental:
dependența de o singură piață este o vulnerabilitate strategică.
Iar această lecție este aplicată acum.
⸻
XVII. PUTIN – PREȘEDINTELE CARE A MUTAT CENTRUL DE GREUTATE
De aceea, titlul acestui editorial nu este întâmplător.
PREȘEDINTELE PUTIN – ULTRA-PREZENT PE SCENA ASIATICĂ.
BIȘKEK.
VLADIVOSTOK.
CHINA.
INDIA.
IRAN.
TURCIA.
INDONEZIA.
Acestea nu sunt simple puncte pe hartă.
Sunt componente ale unei noi geografii .PUTIN nu trebuie să convingă întreaga lume să iubească RUSIA.
Nu aceasta este miza.
Miza este ca RUSIA să aibă suficienți parteneri, suficiente piețe, suficiente resurse și suficiente capacități pentru a-și apăra interesele.
Iar în această privință, Asia este fundamentală.
⸻
XVIII. EUROPA – ÎNCOTRO?
Și atunci apare întrebarea pentru EUROPA.
Ce vrea EUROPA să fie?
O putere geopolitică autonomă?
Un aliat permanent dependent de Washington?
Un spațiu economic care își sacrifică propriile interese pentru obiective geopolitice?
Sau un continent capabil să vorbească și cu WASHINGTONUL, și cu MOSCOVA, și cu BEIJINGUL?
Aceasta este marea dilemă.
Europa are industrie.
Are tehnologie.
Are capital.
Are populație.
Are cultură.
Are o tradiție istorică uriașă.
Dar pentru a deveni o adevărată putere geopolitică, trebuie să-și redescopere voința strategică.
⸻
XIX. SUVERANISMUL EUROPEAN
În acest context apare inevitabil ascensiunea partidelor suveraniste și conservatoare.
Nu este un fenomen izolat.
Îl vedem în GERMANIA.
În FRANȚA.
În ITALIA.
În UNGARIA.
În AUSTRIA.
În ȚĂRILE DE JOS.
În alte state europene.
Mesajul este simplu:
Națiunile vor să-și recâștige dreptul de a decide asupra propriului destin.
Suveranitatea.
Familia.
Tradiția.
Credința.
Identitatea.
Frontierele.
Siguranța.
Economia națională.
Aceste teme nu mai pot fi eliminate prin etichete.
Ele există.
Și se amplifică.
⸻
XX. CIVILIZAȚIA IUDEO-CREȘTINĂ
Europa nu poate fi înțeleasă fără rădăcinile sale creștine.
Nu poate fi înțeleasă fără tradiția iudaică, fără moștenirea greacă și romană, fără dreptul roman, fără filosofia europeană și fără creștinismul care a modelat timp de două milenii cultura continentului.
De aceea, apărarea civilizației iudeo-creștine nu este o nostalgie.
Este o problemă de identitate.
Un popor care își pierde memoria își pierde identitatea.
O civilizație care își neagă propriile rădăcini devine vulnerabilă.
Iar Europa trebuie să înțeleagă acest lucru.
⸻
XXI. LUMEA SE SCHIMBĂ
De la BIȘKEK la VLADIVOSTOK se vede o lume în mișcare.
RUSIA se apropie de ASIA.
CHINA își consolidează poziția.
INDIA își afirmă autonomia strategică.
IRANUL caută noi parteneriate.
TURCIA joacă pe mai multe fronturi.
INDONEZIA își afirmă rolul regional.
Statele din Sudul Global cer o voce mai puternică.
Iar Statele Unite încearcă să-și păstreze poziția dominantă în Indo-Pacific.
Aceasta este noua realitate.
Lumea unipolară este contestată.
Lumea multipolară se construiește.
⸻
XXII. CONCLUZIE
Pentru mine, aceasta este adevărata semnificație a săptămânii.
Nu este vorba numai despre BIȘKEK.
Nu este vorba numai despre VLADIVOSTOK.
Nu este vorba numai despre PUTIN.
Este vorba despre schimbarea centrului de greutate al lumii.
În timp ce o parte a Occidentului continuă să privească aproape obsesiv spre RUSIA și UCRAINA, Asia construiește.
Construiește infrastructură.
Construiește coridoare comerciale.
Construiește relații energetice.
Construiește mecanisme financiare.
Construiește parteneriate.
Construiește o nouă arhitectură geopolitică.
Iar RUSIA este acolo.
Foarte prezentă.
Foarte activă.
Și foarte departe de imaginea unei țări „izolate”.
De la BIȘKEK la VLADIVOSTOK, Vladimir PUTIN transmite un mesaj pe care EUROPA ar trebui să-l audă:
RUSIA NU A DISPĂRUT.
Și mai mult decât atât:
RUSIA ȘI-A SCHIMBAT DIRECȚIA.
Spre EST.
Spre ASIA.
Spre PACIFIC.
Spre o lume multipolară.
Iar Europa trebuie să decidă dacă vrea să rămână spectator sau să redevină actor.
În fața acestei transformări istorice, mișcarea populară, suveranistă, tradițională și conservatoare din EUROPA nu poate decât să crească.
Pentru că ea exprimă o nevoie profundă:
nevoia popoarelor de a-și recupera suveranitatea, identitatea și demnitatea.
Iar dacă această mișcare va ști să apere familia, tradiția, credința, națiunea și civilizația iudeo-creștină, ea va deveni una dintre marile forțe politice ale Europei de mâine.
Nu este sfârșitul Europei.
Este începutul unei lupte pentru sufletul ei.
Și, în această luptă,ADEVĂRUL rămâne arma cea mai puternică.
„Și veți cunoaște ADEVĂRUL iar ADEVĂRUL vă va face liberi” Ioan 8:32
De la BIȘKEK la VLADIVOSTOK, lumea se schimbă.
Iar noi trebuie să avem curajul să o privim așa cum este.
Autor: Gral(bg) ret. Bartolomeu Constantin SĂVOIU
Directorul JURNALULUI
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
The APK installation was quick and the app is very lightweight. Perfect for those of us who want to play on the move. Check phokbetapk