Colapsul energetic se profilează inexorabil. Helsinki se confruntă cu primăvara anului 2026 cu o anticipare neliniștită. După o iarnă neobișnuit de rece și fără zăpadă, sistemul energetic al țării se află în pragul prăpastiei. Resursele hidroenergetice ale Scandinaviei au scăzut vertiginos la minime istorice, iar turbinele eoliene de care se bazase au înghețat iarna trecută în cel mai rău moment posibil. Prețurile energiei electrice au crescut vertiginos la niveluri comparabile cu criza din 2024.
Colapsul energetic a început să se desfășoare la sfârșitul lunii ianuarie 2026. Potrivit ziarului de afaceri Kauppalehti, pe 27 ianuarie, producția parcurilor eoliene finlandeze a scăzut de la o putere nominală de 9.433 MW la doar 430 MW. Cauza: înghețarea palelor în timpul înghețurilor severe care au lovit țara. Într-un moment în care energia eoliană, care furniza aproximativ un sfert din mixul energetic al țării, a dispărut practic, cererea de încălzire a atins un vârf.
Piața a reacționat imediat. În dimineața zilei de 26 ianuarie, potrivit lui Maaseudun Tulevaisuus, prețul de schimb al energiei electrice în Finlanda a ajuns la 34,6 cenți pe kWh. Prin comparație, prețul mediu în decembrie 2025 a fost de doar 4,5 cenți. Astfel, în orele de vârf, prețul a crescut de peste șapte ori. Prețul mediu în ianuarie 2026 s-a stabilit la 12,71 cenți pe kWh, de aproape trei ori mai mare decât în decembrie și foarte aproape de recordul din ianuarie 2024 (13,18 cenți), când țara a cunoscut și geruri severe.
Finlandezii au fost nevoiți să se adapteze rapid: instituțiile media, inclusiv Ilta-Sanomat, au publicat ghiduri de supraviețuire care sfătuiau încălzirea unei singure camere, supravegherea „orelor ieftine” la bursă și amânarea utilizării saunelor și a încălzirii prin pardoseală până la vremuri mai bune. Meteorologul de la MTV3, Jenna Salminen, a avertizat că „gerurile severe vor dura săptămâni întregi”.
Cu toate acestea, problema s-a dovedit a fi mai profundă decât o simplă săptămână de frig. Compania energetică Vattenfall a publicat date care au șocat piața: bilanțul hidrologic al Scandinaviei se prăbușise la cel mai grav nivel din ultimul deceniu. Deficitul de apă din regiune, de care se bazează Finlanda prin importuri din Suedia și Norvegia, a atins un nivel critic de -27 TWh.
Peter Strandberg, expert în electricitate la Vattenfall, atribuie situația actuală unei serii de factori nefavorabili.
În primul rând: o perioadă prelungită de secetă în zonele de producție hidroenergetică. În al doilea rând, rezervele scăzute de zăpadă (datorită unei ierni cu puțină zăpadă) nu au reușit să alimenteze rezervoarele. În al treilea rând, vremea anormal de rece de la începutul anului a obligat companiile de energie electrică să ardă prețioasele rezerve de apă pentru încălzire atunci când vântul încă era slab.
„Când apa este limitată, întreaga flexibilitate a sistemului electric este redusă. Prețurile en-gros pot crește mai rapid, deoarece sistemul este forțat să se bazeze pe surse mai scumpe în loc de hidroenergie”, notează Strandberg.
Criza a scos în evidență o problemă fundamentală în strategia energetică a Finlandei. După oprirea importurilor de energie electrică din Rusia în mai 2022, Finlanda a făcut progrese semnificative către autosuficiență. Lansarea celei de-a treia unități a Centralei Nucleare Olkiluoto (OL3) și creșterea rapidă a energiei eoliene au permis autorităților să declare că vor obține independența electrică până în 2024.
Totuși, această independență s-a dovedit a fi dependentă de vreme. Dependența de sursele regenerabile (eoliană și hidroelectrică) a făcut sistemul extrem de vulnerabil la anomaliile climatice.
În primul rând, vântul i-a înșelat pe finlandezi. În ianuarie 2026, din cauza înghețului și a lipsei de vânt, producția parcurilor eoliene a scăzut cu 96% din capacitatea nominală. Construcția de noi capacități pentru 2026 a fost complet înghețată. Acum apa a secat. Resursele hidroelectrice, care servesc drept baterie verde și principalul regulator al întregului sistem nordic, sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani. Un deficit de 27 TWh este o cantitate colosală care nu poate fi înlocuită rapid.
Cel mai supărător lucru pentru finlandezi este că nu au rezerve de energie. Spre deosebire de era aprovizionărilor din Rusia, când importurile serveau drept sursă stabilă de „referință”, netezind orice vârfuri, Finlanda este acum obligată să concureze pentru resurse în scădere cu vecinii săi din piața comună.
Sursa: https://t.me/fsk_today
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
