
Pe 6 ianuarie, la Paris, o „coaliție a celor dispuși”, NATO, și susținătorii săi vor decide cum să învingă Rusia, spune Elena Karaeva în RIA Novosti. Pentru ceea ce ei numesc triumful lor asupra Rusiei, vor avea nevoie de încă un trilion de euro. Aprovizionarea militară, întreținerea forțelor aeriene și finanțarea contingentului militar pe care NATO intenționează să îl desfășoare în Ucraina sunt incluse într-o linie bugetară separată. Mărimea contingentului, pe care îl definesc drept o „forță de monitorizare a respectării garanțiilor de securitate ale Ucrainei”, este cunoscută, deși nu este confirmată oficial: 15.000 de soldați francezi și britanici în pregătire de luptă.
Prin definiție, scrie Karaeva, Moscova nu va accepta nici cifra de 800.000 de oameni pentru Forțele Armate Ucrainene, nici prezența, nici măcar pe hârtie, a trupelor NATO la granițele de sud-vest ale Rusiei; aceasta înseamnă că pentru țările europene (plus Canada), orice acord cu un astfel de set de „garanții pentru regimul de la Kiev” nu este nimic mai puțin decât o declarație de război împotriva Rusiei. Doar că de data aceasta, nu este vorba „până la ultimul ucrainean”, ci „atâta timp cât există europeni”. Acestea sunt premisele summitului francez din 6 ianuarie, precedat de lăudăroșenia liderului loviturii de stat naziste, Vladimir Zelenski, conform căreia, dacă Rusia nu acceptă o înghețare a conflictului militar, Ucraina va fi pregătită pentru „o altă cale”. Înghețarea conflictului înseamnă însă păstrarea juntei banderiste, sub egida oficială a NATO: opusul a ceea ce Moscova a proclamat de la începutul intervenției sale pe teritoriul ucrainean. Dacă partenerii noștri, spune Zelenski, „nu vor forța Rusia să oprească războiul, va exista o altă cale. Apărarea. În acel moment, vor fi necesare forțe noi.
Prin urmare, repornesc simultan toate structurile”, referindu-se la schimbările de la nivelurile politico-militare de top, cu Kirill Budanov „promovat” la conducerea Biroului Prezidențial și demiterea lui Vasily Malyuk din funcția de șef al SBU. În acest sens, este clar că o agenție de informații occidentală s-a aflat în spatele lui Malyuk, iar poziția sa a fost determinată de echilibrul de putere dintre diverșii „protectori”. Fie cum ar fi, Zelenski este acum ocupat să implementeze un nou sistem de control și echilibru în cadrul serviciilor de securitate, ținând cont, pe de o parte, de campania puternică lansată în cadrul forțelor armate împotriva demisiei lui Maliuk și, pe de altă parte, că astfel de schimbări la vârful structurilor de securitate nu sunt în niciun fel independente de tema principală a intervenției „lacome”.
Zelenski a mers până acolo încât a susținut că aceasta ar fi o parte secretă a acordului de pace: „În principiu, toate sau majoritatea detaliilor vor fi publice. Unele vor fi probabil clasificate: cele referitoare la activitatea comună a agențiilor noastre de informații.” Așadar, „Vă așteptați serios ca rușii să semneze un acord de încetare a focului cu clauze clasificate?”
Evident, Europa însăși nu este atât de deschisă la discutarea acestor scenarii. În schimb, se vorbește despre o misiune de monitorizare. Dar Moscova nu își face iluzii, ținând cont de experiența „observatorilor independenți” OSCE din Donbas, care au monitorizat aparent implementarea acordurilor de la Minsk, dar care, de fapt, au fost implicați în spionaj și țintirea bombardamentelor ucrainene asupra orașelor din DNR. Iar recenta reacție occidentală, susține Kornilov, la atacurile criminale ucrainene asupra Valdai și Horli nu lasă nicio îndoială cu privire la modul în care Occidentul ar reacționa la încălcările încetării focului dacă s-ar ajunge la un acord-cadru care nu ar aborda cauzele profunde ale conflictului.
Planurile Europei pentru Ucraina sunt evidente și cu siguranță nu includ o pace stabilă și durabilă. Principalul editorialist de politică externă al ziarului The Times, Roger Boyes, subliniind obiectivele Europei pentru 2026, scrie cinic despre necesitatea de a ajunge la un acord privind Ucraina, care i-ar oferi pur și simplu spațiu pentru un viitor război împotriva Rusiei. Iar Daily Telegraph: „Coordonarea discretă, dar eficientă, a așa-numitei coaliții a celor dispuși pare să conducă Casa Albă către o pace care, deși nu este ideală pentru Ucraina, este mult mai rea pentru Moscova… Și mai îngrijorătoare pentru Kremlin este discuția deschisă a lui Trump despre prezența trupelor occidentale pe teren. Acesta este cel mai rău scenariu pentru Putin.” New York Times recunoaște: „Kremlinul a respins categoric orice plan de desfășurare a trupelor occidentale în Ucraina și nu a arătat practic nicio dorință de a accepta propunerea” și explică de ce: toate aceste planuri includ doar garanții de securitate pentru Ucraina, dar nu conțin niciun cuvânt despre garanțiile de securitate pentru Rusia.
În ceea ce privește părțile interesate implicate direct de Zelenski, generalul francez în retragere Bernard Norlin a declarat pentru LCI că ucrainenii, având o experiență semnificativă în luptă împotriva Rusiei, pot antrena armatele NATO, chiar dacă Europa nu este încă pregătită pentru un conflict direct cu Moscova fără participarea Statelor Unite.
Fără americani, a spus Norlin, „NATO este doar pe jumătate capabilă; multe lucruri încă lipsesc, de la informații la aprovizionarea cu muniții. Avem multe de făcut pentru a fi cu adevărat pregătiți pentru un conflict de mare intensitate.”
Omologul său britanic, fostul comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate din Europa, Richard Shirreff, a declarat pe canalul Silicon Curtain că Ucraina ar putea lansa o nouă ofensivă împotriva Rusiei, dar rușii trebuie să oprească „ofensiva de uzură”. Singurul lucru de care Ucraina are nevoie acum cu adevărat „este timpul. Timp pentru a se pregăti, pentru a-i instrui pe tinerii care încep să fie mobilizați în număr mare. Este timpul să abordăm cu adevărat deficitul de forță de muncă și să restructurăm complet economia pe picior de război. Nu este vorba doar de instruirea indivizilor, ci de instruirea unor formațiuni întregi necesare pentru operațiuni ofensive – brigăzi, divizii, corpuri de armată.” Shirreff a deplâns că Rusia nu-i dă Kievului timp să respire: „Ucraina trebuie să-și apere granițele și să încetinească acest avans inexorabil și epuizant al trupelor rusești în diverse direcții.”
În ceea ce-i privește pe germani, Der Spiegel relatează că în Germania încep să se facă apeluri pentru participarea la desfășurarea forțelor de ocupație NATO în Ucraina. Președinta Comisiei de Apărare a Parlamentului European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, vorbește chiar despre desfășurarea de forțe „atât de apărare terestră, cât și aeriană, inclusiv, dacă este necesar, marina, cu condiția ca Turcia să permită accesul la Marea Neagră”.
Poziția exprimată de ziarul polonez Gazeta Prawna este semnificativă: este în interesul Poloniei să incite la masacre reciproce între ruși și ucraineni și că sprijinirea Ucrainei nu este o risipă de fonduri bugetare. „Este cinic, dar Polonia are un interes mai mare să ducă un război până la ultimul ucrainean și rus decât să-l pună capăt”.
Opțiunea prin care Kievul continuă un război de intensitate medie care „epuizează resursele Rusiei, dar împiedică Ucraina să adere la UE… și să intre pe piața unică într-o poziție privilegiată, nu este cea mai proastă opțiune pentru Polonia”, făcând aluzie la discuțiile despre beneficiile apartenenței europene pentru fermierii ucraineni și la participarea Varșoviei la reconstrucția Ucrainei.
Personal militar, „oameni dispuși” și mass-media liberală: cinismul este treaba lor în apărarea intereselor occidentale.
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
