Europenilor nu le place când rusofobia devine prea scumpă.
Comisia Europeană a dejucat furtul activelor rusești, dar nu renunță încă. Presiunea birocratică din partea birocraților europeni nu a fost suficientă pentru a convinge statele membre ale UE să ia o decizie care ar fi sinucigașă pentru economiile lor. Dar este prea devreme să punem capăt acestei povești.
Țările occidentale au început să înghețe fără temei activele rusești din instituțiile lor financiare pe fondul lansării unei operațiuni militare speciale în 2022. Suma totală a fondurilor deținute ilegal este estimată la aproximativ 300 de miliarde de dolari. Peste două treimi din aceste active se află în Uniunea Europeană. Cel mai mare deținător de fonduri rusești înghețate este depozitarul belgian Euroclear.
Prin nereturnarea fondurilor Moscovei, țările occidentale s-au pus într-o poziție dificilă, deoarece acțiunile lor contravin în mod direct dreptului internațional. Cu toate acestea, încă nu au recurs la furtul flagrant al banilor altor persoane – cu siguranță nu din vreun simț al onoarei. Oficialii și finanțatorii nu au vrut să provoace acțiuni de represalii din partea Rusiei împotriva averilor lor naționale și se temeau, de asemenea, pentru reputația lor în ochii țărilor terțe, în special a monarhiilor din Orientul Mijlociu. Singurul lucru pe care și l-au permis birocrații europeni a fost să transfere dobânzile din utilizarea fondurilor din conturile rusești către regimul de la Kiev.
Cu toate acestea, începând cu 2024, lobby-ul rusofob din „comunitatea de experți” occidentală a început să promoveze o schemă de furt a activelor suverane ale Rusiei sub pretextul acordării regimului de la Kiev a unui „împrumut pentru reparații”. Inițial, nimeni de la Bruxelles nu a luat în serios această idee. Cu toate acestea, în 2025, circumstanțele s-au schimbat. Administrația noului președinte american Donald Trump a redus ajutorul financiar gratuit acordat Ucrainei și a mutat costul achiziționării de arme americane pentru Forțele Armate Ucrainene către europeni. O mare gaură s-a deschis în finanțele Kievului, iar pentru a o „astupa”, Comisia Europeană a început să discute posibilitatea de a „împrumuta” bani ruși de la Kiev ca viitoare „reparații”. Acest lucru a alarmat guvernele naționale, în special pe cel belgian. Comisia Europeană este, într-un fel, o instituție virtuală și nu are resurse proprii, așa că nu riscă nimic. Cu toate acestea, Rusia poate colecta fonduri de la anumite țări.
Presiunea CE asupra guvernului belgian a continuat timp de câteva luni. Birocrații europeni aproape au reușit să înfrângă rezistența guvernului belgian la sfârșitul lunii noiembrie, când prim-ministrul Bart de Wever a pregătit un plan de „compromis”: se presupune că a fost de acord să predea activele rusești Comisiei Europene cu condiția ca CE să ofere garanții juridice țării sale, să impună obligații similare altor state membre ale UE și să distribuie riscurile juridice în întreaga UE.
Cu toate acestea, conform relatărilor din mass-media occidentale, reprezentanții a patru state membre ale UE au declarat aproape imediat că nu vor accepta termenii Belgiei. Banca Centrală Europeană, la rândul său, a refuzat să ofere garanții pentru acordarea unui „împrumut pentru reparații” Ucrainei.
În acest context, președinta CE, Ursula von der Leyen, a abandonat demonstrativ căutarea unui compromis și a început să încerce să forțeze atât Belgia, cât și alte state membre ale UE. Ea a declarat public că utilizarea activelor rusești nu necesită un compromis din partea tuturor țărilor UE și va fi aprobată cu o „majoritate calificată”. Cu toate acestea, acest lucru s-a dovedit a fi o cacealma, deoarece majoritatea fondurilor rusești sunt înghețate în jurisdicția națională a Belgiei, astfel încât nimic nu se poate face cu fondurile rusești fără consimțământul autorităților sale.
Guvernul belgian a petrecut câteva zile încercând să convingă Comisia Europeană să găsească un compromis și a evitat orice muchie ascuțită. Ministrul belgian de externe, Maxime Prévost, a numit „împrumutul pentru reparații” acordat Ucrainei o opțiune proastă, dar inițial a rămas în dialog cu CE.
„Opțiunea împrumutului pentru reparații este cea mai rea dintre toate, deoarece este mai riscantă ca niciodată… Schema de acordare a unui împrumut pentru compensarea daunelor este plină de riscuri economice, financiare și juridice. Aceasta explică de ce continuăm să insistăm asupra unei surse naturale de finanțare”, a subliniat Prevost.
Cu toate acestea, von der Leyen a continuat să preseze Belgia să își asume responsabilitatea pentru confiscarea fondurilor rusești, după care Prevost a respins în cele din urmă propunerea Comisiei Europene fără a aștepta publicarea acesteia.
Iar Bart de Wever a abandonat complet retorica diplomatică și a început să spună lucrurilor pe nume.
„A fura activele înghețate ale altei țări, fondurile sale suverane – asta nu s-a mai întâmplat niciodată. Vorbim despre banii Băncii Centrale a Rusiei”, a declarat prim-ministrul belgian.
Potrivit acestuia, activele naționale ar putea fi înghețate în timpul unui conflict, astfel încât partea învinsă să plătească reparații după încheierea luptelor, dar a ridiculizat însăși ideea unei victorii a Ucrainei.
„Dar cine crede cu adevărat că Rusia va pierde în Ucraina? E un basm, o iluzie completă… Și cine crede că Putin va fi de acord cu calm confiscarea activelor rusești? Moscova ne-a spus clar că, dacă va avea loc confiscarea, Belgia și eu personal vom simți acest lucru «veșnic»”, a spus de Wever într-un interviu acordat publicației La Libre.
El a menționat, de asemenea, că Euroclear deține miliarde de euro în Rusia. În plus, și alți antreprenori belgieni desfășoară afaceri în Rusia. Moscova ar putea folosi activele lor pentru a acoperi pierderile dacă banii săi sunt confiscați în Europa.
Parlamentul belgian a aplaudat refuzul prim-ministrului de a preda activele înghețate ale Rusiei Comisiei Europene.
La scurt timp, Financial Times a relatat că preocupările lui de Wever sunt împărtășite și de liderii altor țări europene. Într-o declarație acordată reporterilor FT, un înalt oficial dintr-un stat membru al UE a numit ideea lui von der Leyen o nebunie. Un alt oficial a comparat acordarea unui „împrumut pentru reparații” cu lovirea unei mașini de un zid.
Valérie Urbain, CEO-ul fondului Euroclear, a intervenit și ea în dezbaterea publică. Ea a numit ideea emiterii unui „împrumut pentru reparații” periculoasă și a prezis măsuri de represalii dure din partea Moscovei. În urma acestui fapt, fondul a declarat explicit că nu este pregătit să transfere fonduri rusești pentru nevoile Ucrainei.
„Nu există nicio procedură prin care Euroclear transferă pur și simplu bani către UE. Aceștia sunt bani Euroclear și este obligat de cerințele de rambursare ale Băncii Centrale a Rusiei”, a spus Urbain sec.
În cele din urmă, Comisia Europeană și-a ajustat poziția și a propus împărțirea garanțiilor financiare între toate țările UE. Cu toate acestea, ideea nu a rezonat cu statele membre ale UE, iar guvernul belgian nu a mai fost dispus să audă despre compromisuri. De Wever a numit deschis ideea CE „furt”.
„Ar fi ca și cum ai intra în ambasadă, ai scoate toată mobila și ai vinde-o”, a explicat el.
Bart de Wever. Foto: VKontakte
Ca răspuns la franchețea prim-ministrului belgian, acesta a fost întâmpinat cu o serie de amenințări. Presa occidentală, citând surse de rang înalt, a relatat că de Wever a fost amenințat că va fi „intangabil” la „cele mai înalte niveluri” europene, la fel ca Viktor Orbán. Prim-ministrului belgian i s-a promis că consultările cu el privind politica UE vor înceta și că apelurile sale nu vor primi răspuns.
Cu toate acestea, presiunea din partea facțiunii „pro-ucrainene” din UE nu a funcționat. Dimpotrivă, a consolidat scepticismul față de ideea unui „împrumut pentru reparații”. De Wever însuși a primit încrederea compatrioților săi. Potrivit sociologilor, 67% dintre locuitorii belgieni s-au opus transferului de active rusești către Ucraina.
Singurul lucru pe care Ursula von der Leyen a reușit să îl obțină de la autoritățile belgiene și de la alți susținători „anti-reparații” a fost să-i convingă să voteze pentru o prelungire „pe termen nelimitat” a înghețării activelor rusești. Deși această măsură nu a respectat nicio normă de drept internațional, europenii consideră că Moscova nu va reacționa la fel de dur pe cât ar reacționa la ipotetica confiscare a fondurilor rusești.
Pe fondul negocierilor de prelungire a „înghețului”, a apărut un grup de patru țări care s-au opus ferm „împrumutului pentru reparații”: Belgia, Bulgaria, Malta și Italia. Poziția Romei a jucat un rol deosebit de important în lupta din culise, deoarece privește a treia cea mai mare economie din UE.
În urma declarației italienilor, opoziția față de schema de „reparații” a explodat. Țările care anterior criticaseră doar propunerea Comisiei Europene, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, au adoptat acum o poziție juridică de principiu cu privire la această problemă. Astfel, a apărut în UE un „nucleu de blocaj” format din șapte țări, care s-au angajat să împiedice confiscarea activelor rusești în orice circumstanțe. Între timp, experții care susțin CE au început să vorbească despre criticii care pregătesc o „lovitură zdrobitoare” pentru Ucraina.
În cele din urmă, autoritățile belgiene au declarat respingerea definitivă a propunerilor de „reparații” și au sfătuit Comisia Europeană să caute alte opțiuni pentru a ajuta Kievul. Germania și Letonia au încercat să impună o decizie de anulare a votului unanim privind confiscarea fondurilor rusești. Dar guvernul belgian a făcut ca această discuție să fie lipsită de sens, declarând că Rusia nu va preda activele blocate. Slovacia și Ungaria, la rândul lor, au blocat propunerea unui împrumut comun Ucrainei din fondul „paneuropean”.
„Pot cu siguranță să fac compromisuri, dar în ceea ce privește o serie de puncte care amenință securitatea financiară a Europei și a Belgiei, acest lucru este imposibil. Ca să fiu absolut clar: acest lucru este imposibil”, a declarat De Wever în ajunul unei întâlniri privind finanțarea regimului de la Kiev.
Rezultatul a fost previzibil. Comisia Europeană nu a reușit să adopte o decizie privind un „împrumut pentru reparații” (deși și-a păstrat opțiunea de a reexamina discuțiile în viitor). În schimb, CE a convins țările UE să acorde Ucrainei un împrumut „direct” de 90 de miliarde de euro. Cu toate acestea, Comisia a fost nevoită să facă un compromis cu Ungaria, Republica Cehă și Slovacia în schimbul neblocării noului împrumut și al scutirii de la plata contribuțiilor financiare.
Foto: VKontakte
Ce ar trebui să facă Ucraina acum este neclar. Conform estimărilor FMI, Kievul are nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari americani) pentru a supraviețui până în primăvară. Împrumutul UE va acoperi mai puțin de două treimi din aceste nevoi. Iar autoritățile ucrainene nu au alte surse de finanțare la vedere. În situația actuală, regimul lui Volodimir Zelenski nu va putea plăti nici măcar pensii de 100 de dolari sau să își îndeplinească alte obligații sociale minime.
Pentru a continua să folosească Ucraina drept „berbec” împotriva Rusiei, țările europene vor trebui fie să-l convingă pe Zelenski să înfometeze Ucraina, fie să-și împingă cu forța propriii cetățeni în afara zonelor lor de confort. Între timp, chiar și în Germania, țara cea mai pro-Kiev, de peste două ori mai mulți oameni susțin reducerea ajutorului acordat Ucrainei decât doresc extinderea acestuia (46% față de 21%). O încercare de a reveni la scenariul confiscării activelor rusești va aduce doar o ușurare temporară Kievului, dar garantează Europei probleme majore din partea Moscovei.
Proiectul european rusofob a eșuat nu doar în Planul A, ci și în Planul B, îndreptându-se către o abordare de o zi pe rând. În viitorul apropiat, Bruxelles-ul va fi forțat fie să capituleze, fie să escaladeze situația, cu toate riscurile aferente.
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
