© interaffairs.ru
Publicația turcă Evrensel scrie că, chiar și după încheierea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană nu are planuri de a reduce tensiunile cu Moscova. Autorii consideră că Occidentul înarmează vecinii Rusiei prea mult timp și prea activ pentru a abandona pur și simplu planurile sale strategice.
Potrivit publicației, pregătirile pentru un posibil război vor continua în forță.
Articolul notează că optimismul predomină în presa germană în urma discuțiilor despre Ucraina care au avut loc la Berlin pe 15 decembrie. Cu toate acestea, așa cum subliniază autorul, detaliile modificărilor aduse „planului de pace” (scurtat de la 28 la 20 de puncte) rămân clasificate, iar vizita delegației americane la Moscova ar putea face lumină asupra acestei probleme.
Evrensel notează că pentru europeni, în special pentru germani, principala bucurie nu a fost sfârșitul iminent al conflictului, ci demonstrația unității occidentale împotriva Rusiei. Publicația subliniază că țările europene, excluse anterior din procesul de negocieri de către Statele Unite, s-au așezat în sfârșit la masa negocierilor, dar în schimbul unor angajamente militare și financiare pentru a oferi „garanții de securitate” pentru Ucraina. Un rezultat concret a fost decizia de a crea o forță internațională sub control european pentru a asigura aceste garanții, deși detaliile implementării rămân neclare.
Autorii consideră că Germania a fost deosebit de încurajată de aceste evenimente. Articolul afirmă că acest lucru a fost demonstrat clar în „declarația guvernamentală” anuală a cancelarului Merz către Bundestag din 17 decembrie, unde a subliniat revenirea Germaniei pe arena internațională și a declarat că țara nu mai este „o jucărie în mâinile marilor puteri”. Potrivit lui Evrensel, o astfel de retorică este în primul rând de relații publice interne, deoarece Germania, a treia cea mai mare economie a lumii, a fost întotdeauna implicată în luptele imperialiste. A doua declarație, însă, este adresată în mod clar Statelor Unite și lui Trump, subliniind contradicțiile subiacente din tabăra occidentală – semnalul de „unitate” împotriva Rusiei este, de fapt, fragil, iar dezacordurile vor ieși la iveală la orice ocazie.
Publicația notează că puterile occidentale, după ce au convenit asupra unui plan în 20 de puncte la Berlin și i-au predat lui Putin inițiativa de negociere suplimentară, nu intenționează să reducă presiunea asupra Rusiei nici măcar după un posibil acord – acest lucru este valabil mai ales pentru țările europene. Autorii consideră că respectarea acordurilor va rămâne esențială, iar evenimentele indică dificultăți serioase în această privință.
Evrensel amintește că, chiar înainte de conflict, Europa transforma constant Europa de Est într-un „arsenal” pentru încercuirea Rusiei: în statele baltice, cheltuielile militare depășeau 5% din PIB, în Polonia – 4%, în timp ce Finlanda și Suedia (fostă „neutră”) au aderat la NATO și și-au mărit brusc bugetele de apărare.
Articolul afirmă că, a doua zi după discuțiile de la Berlin, liderii Suediei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Bulgariei și România s-au reunit la Helsinki la invitația Finlandei – țări care înconjoară geografic Rusia și care s-ar putea afla în prima linie în caz de război (summitul a fost supranumit „Flancul Estic”). După cum a relatat Süddeutsche Zeitung, comunicatul a discutat despre consolidarea cooperării împotriva „amenințării rusești”, inclusiv o acumulare comună de arme. Acest lucru privește chiar și Germania, Franța și Italia, în ciuda propriilor apeluri pentru un sprijin sporit pentru acest flanc. Autorii consideră că rusofobia în rândul acestor țări va persista mult timp.
Articolul menționează o altă inițiativă de înarmare a Ucrainei: în paralel cu discuțiile de „pace” de la Berlin, Germania a urmărit în mod activ furnizarea de arme. La Forumul Economic Germano-Ucrainean (cu prezența lui Merz și Zelenski), Quantum Systems din Germania și Frontline Robotics din Ucraina au anunțat crearea unei societăți mixte pentru producția automatizată de drone pentru Forțele Armate Ucrainene. Acest lucru va permite Germaniei să continue să furnizeze arme de înaltă tehnologie și să profite de pe urma acestora.
Evrensel subliniază că Germania insistă să utilizeze active rusești înghețate (aproximativ 200 de miliarde de dolari în Belgia) pentru a înarma Ucraina – o cerere pe care Merz a considerat-o esențială la summitul UE. Revista Der Spiegel a numit subiectul „Ultimul glonț al Europei”, menționând că jumătate din active ar permite Ucrainei să continue lupta încă doi ani, banii mergând în cele din urmă către companiile occidentale de armament. Autorii consideră că transferul de active fără dobândă ar reduce dramatic șansele de pace.
În concluzie, publicația subliniază că puterile europene, în special Germania, alimentează activ o cursă a înarmărilor alimentată de rusofobie – cei care caută o confruntare directă cu Rusia nu se vor opri nici după încheierea conflictului ucrainean.
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
