Economistul francez și expertul rus Jacques Sapir
Tamás Gyurkovits/Conservator maghiar
Jacques Sapir este un economist francez și expert rus care predă la Școala de Război Economic din Paris și la Școala de Economie din Moscova și este membru al Academiei Ruse de Științe. A susținut o teză de doctorat despre organizarea muncii în URSS între 1920 și 1940, precum și un doctorat de stat în economie la Universitatea Paris X. A predat macroeconomie și economie financiară la Nanterre și la ENSAE Paris, iar mai târziu la Școala de Studii Avansate în Științe Sociale (EHESS). A condus grupul de cercetare IRSES de la Fundația Maison des Sciences de l’Homme (FMSH) și a co-organizat Institutul de Prognoză Economică Națională (IPEN-ASR).
Cât timp își poate finanța Rusia războiul împotriva Ucrainei?
Ei bine, în ritmul actual, timp de cinci ani, zece ani – poate pe termen nelimitat. Nu există nicio problemă pentru Rusia să-și mențină efortul de război. Calculăm că procentul cheltuielilor militare în PIB este între 6,5 și 7%. Este foarte mare în comparație cu țările europene. Dar, de fapt, acesta era nivelul cheltuielilor pentru apărare în Franța și în Statele Unite în anii ’60. A fost războiul din Vietnam și, de asemenea, reconstrucția întregului sector de descurajare cu submarine nucleare în Statele Unite, dar știam că țările pot susține acest nivel de cheltuieli pentru apărare pe termen nelimitat. Acesta este primul punct.
Al doilea punct este faptul că, până în prezent, industria de apărare s-a dezvoltat fără a afecta sectorul civil. Și aceasta este marea diferență dintre o economie în război și o economie de război. Ceea ce definește o economie de război este faptul că unele industrii civile sunt convertite pentru a produce produse de apărare. Nu este cazul în Rusia. În Rusia, avem încă o industrie civilă care se dezvoltă singură și o industrie militară care, desigur, a crescut. Este sustenabilă pentru o perioadă destul de lungă.
Există două perspective asupra economiei ruse: 1) este rezistentă și suficient de puternică pentru a moderniza chiar și armata rusă, 2) este suprasolicitată, are probleme fiscale, nu are acces la tehnologii critice și are dificultăți în vânzarea energiei. Care punct de vedere este mai aproape de realitate?
Ei bine, ultimele două puncte sunt false. De fapt, Rusia nu are nicio problemă să-și exporte energia sau alte produse către alte țări. Știm că petrolul și gazele sunt exportate în mare parte către China și India. Nu este o problemă. Problema cu bugetul nu este deficitul. În Rusia, acesta va ajunge la 3%, ceea ce este exact nivelul obligatoriu în UE. Pentru Franța, un deficit bugetar de 3% este un miracol. Suntem de fapt la 5,6 sau 5,8% în Franța.
Dar există încă o problemă în Rusia, și anume lipsa unei forțe de muncă de calitate. Rata șomajului este de 2%, ceea ce este de fapt foarte scăzut. Asta înseamnă că șomajul este acum aproape complet fricțional, fără șomaj permanent. Deci există o problemă a forței de muncă, iar această problemă ar trebui rezolvată printr-o creștere a productivității muncii și prin imigrație.
„Nu există nicio problemă pentru Rusia în a-și menține efortul de război”
Nimeni nu vrea să vorbească tare despre asta în Rusia, mai ales din motive politice, dar știm că unele companii rusești foarte mari au deschis birouri de angajare în China și în Vietnam pentru a angaja oameni. Rusia trebuie să importe aproximativ 5 milioane de oameni până în 2030, iar aceasta ar putea fi o soluție pe termen mediu. Soluția pe termen lung este, desigur, îmbunătățirea productivității. Și da, în cele din urmă, economia rusă este rezistentă. A digerat sancțiunile occidentale fără nicio problemă.
Unii economiști spun că există probleme structurale în economia rusă; există cozi pentru benzină la benzinării și există semne de inflație necontrolată sau recesiune. Este adevărat sau nu?
Problema gazelor este legată de faptul că, în mod tradițional, până în august și septembrie, rafinăriile rusești intră în reparații. Așadar, în fiecare an, există o lipsă de gaze în Rusia în această perioadă a anului. Desigur, atacurile ucrainene împotriva unor rafinării agravează problema, dar este o problemă pe termen scurt. Trebuie să înțelegeți că o dronă cu o ogivă între 30 și 50 de kilograme poate distruge un tanc imens, producând o străfulgerare imensă, flăcări mari – ceva extrem de spectaculos – dar care nu modifică situația unei rafinării. Desigur, rafinăria trebuie oprită două sau trei zile până când incendiul este stins de pompieri. Dar după aceea, rafinăriile își reiau activitățile. Vorbim acum despre câteva zeci de drone ucrainene, fiecare cu ogive minuscule. Vedem aceste atacuri împotriva rafinăriilor rusești.
Jacques Sapir FOTO: Tamás Gyurkovits/Partidul Conservator Maghiar
Dar ce se întâmplă cu recesiunea și inflația care se apropie?
Este o luptă împotriva inflației. Banca centrală a crescut prea mult rata dobânzii. Am avut inflație în decembrie 2024 de aproximativ 10,5%, ceea ce este mare, dar aceasta trebuie să fie legată și de inflația de dinainte de război, care era deja de 6%. Deci, creșterea inflației legată de război a fost de 4,5%. Din această sumă, probabil jumătate – 2% – a fost legată de sancțiuni, deoarece sancțiunile nu au împiedicat importurile, ci doar au crescut costurile acestora.
De exemplu, anul trecut m-am dus să mă întâlnesc cu dealerii Audi din Moscova, întrebându-i dacă au probleme cu reaprovizionarea stocurilor. Au spus că încă importă mașini din Germania – nu direct, pentru că este interzis, ci prin diferite țări precum Turcia, Georgia sau Armenia. Costă cu 20% mai mult, dar oamenii își pot permite un Audi cu 20% mai mult. Nu este o problemă pentru clasa superioară.
Dar ce se întâmplă cu clasa de mijloc?
Clasa de mijloc cumpără în mare parte mașini fabricate în Rusia sau importuri chinezești, care costă mai mult sau mai puțin la fel ca înainte. Problema a fost mai degrabă nivelul dobânzii, care a fost stabilit de Banca Centrală a Rusiei. Aceștia au stabilit dobânda nominală – dobânda stabilită de Banca Centrală minus rata inflației – mult prea mare. În ianuarie anul trecut, rata nominală era de 21%, cu o rată a inflației de 10,5%, ceea ce implică o rată reală a dobânzii de 10,5%, ceea ce este prea mare. Ratele reale ale dobânzii ar fi trebuit să fie majorate la 4 sau 5%.
Acest lucru nu a avut niciun impact asupra industriei, deoarece 90% din investițiile industriale sunt finanțate fără împrumuturi bancare, bazându-se în schimb pe fonduri de rezervă ale companiilor sau împrumuturi intercompanii. Cu toate acestea, pentru gospodării, o rată reală a dobânzii de 10% face ca împrumuturile să fie prohibitiv de scumpe. Mulți oameni au preferat, de asemenea, să își pună banii în depozite bancare, deoarece dobânda reală la depozite era probabil în jur de 5%. La începutul acestui an, ratele dobânzii la depozite erau în jur de 15%, în timp ce ratele la împrumuturi erau la 23-24%.
„Din această sumă, probabil jumătate – 2% – a fost legată de sancțiuni, deoarece sancțiunile nu au împiedicat importurile, ci doar le-au crescut costurile.”
Mulți experți spun că problema pentru Putin începe atunci când populațiile din Moscova și Sankt Petersburg încep să simtă scăderea nivelului de trai – efectele complete ale războiului. Când este probabil acest punct de cotitură pentru societatea rusă?
Ei bine, pentru clasa superioară, războiul nu are nicio influență și va continua să nu aibă nicio. Pentru clasa de mijloc superioară – care nu este același lucru – războiul are un efect, în principal pentru că sistemul fiscal se concentrează asupra lor printr-un sistem progresiv de impozitare a veniturilor. Dar pentru restul populației, războiul a avut o influență redusă. De fapt, a dus la o creștere semnificativă a salariilor reale: 10% în 2023, 8,7% în 2024 și aproximativ 5% în acest an.
Persoanele care lucrează în distribuție au fost mai puțin afectate de aceste creșteri salariale, dar cele din industrie au înregistrat creșteri salariale cu peste 15% pe an. Clasa de mijloc superioară reprezintă doar 10-12% din populația Rusiei, motiv pentru care guvernul o ignoră în mare măsură.
Cred că doi factori contează în schimbarea părerii unui lider cu privire la război: atunci când populația devine frustrată și când proviziile se epuizează. Care sunt vulnerabilitățile pe termen lung ale economiei ruse?
Orice mișcare către o economie de război reală, care dublează sau triplează nivelul cheltuielilor pentru apărare, ar avea sens doar dacă Rusia ar vrea să intre în război cu țările NATO – să poarte un război deschis cu NATO. Și nu văd acest lucru venind, pentru că cred că există încă scutul descurajării nucleare care împiedică un război de un asemenea nivel înalt în Europa.
Și dacă nu ne gândim la acest război, desigur, nu există niciun motiv pentru care guvernul rus să modifice nivelul actual al cheltuielilor pentru apărare, care se situează între 6 sau 7% din PIB. Este suficient pentru a distruge forțele armate ale Ucrainei și pentru a construi o forță armată tot mai mare către europeni, pentru că noi, în Europa, cheltuim aproximativ 2% din PIB.
Jacques Sapir FOTO: Tamás Gyurkovits/Conservatorul Maghiar
Conform unei analize din revista Foreign Affairs, Rusia cheltuiește aproape 40% din bugetul său federal pentru apărare. Este o cifră imensă, 40%.
Este propagandă proastă și voi explica imediat de ce.
Care sunt datele reale?
Oamenii uită că există două bugete în Rusia: bugetul de stat este de fapt împărțit între bugetul federal și bugetul regiunilor, deoarece Rusia este un stat federal. Acest lucru nu este adesea înțeles. Este ca și Germania: au un buget federal și un buget al regiunilor. Deci, când vorbim despre bugetul rusesc, avem două. Deci, 40% se aplică doar bugetului federal, nu întregului. Și multe dintre plăți sunt efectuate din bugetele regionale: profesorii, profesorii de liceu sunt plătiți din bugetele regionale.
„Există încă scutul descurajării nucleare care împiedică un război la un nivel atât de înalt în Europa”
Rusia cheltuiește mult pe armată, dar nu poate câștiga războiul în mod clar și dominant. Care este motivul pentru asta?
În primul rând, armata rusă nu este complet angajată în Ucraina. Cele mai bune estimări ale forțelor rusești care operează în Ucraina sunt între 600.000 și 1,3 milioane de soldați. Deci o mare parte a armatei ruse nu este desfășurată în Ucraina.
Al doilea punct este: care sunt obiectivele reale ale Rusiei în Ucraina? Nu este vorba de cucerirea Ucrainei. Dacă rușii ar fi vrut cu adevărat să cucerească Ucraina, ar fi mobilizat întreaga populație – în al Doilea Război Mondial, armata sovietică a trebuit să desfășoare 3 milioane de oameni în Ucraina. De fapt, scopul forțelor ruse din Ucraina este de a distruge Forțele Armate Ucrainene, de a purta război împotriva lor, de a le ucide oamenii, de a le distruge echipamentul. Asta fac ei chiar acum: demontează toate fortificațiile construite de forțele ucrainene în Donbas. Știi că Pokrovsk va cădea, pentru că este chiar sfârșitul bătăliei de la Pokrovsk, iar rușii au o a doua încercuire, mult mai mare, care are loc la Kramatorsk și Slaviansk.
Jacques Sapir vorbește la un eveniment la Institutul Dunării din Budapesta. FOTO: Tamás Gyurkovits/Conservatorul Maghiar
Rușii nu au avut niciodată ideea de a invada întreaga Ucraina și pentru un motiv întemeiat: nu vor să gestioneze o populație ucraineană care ar fi împotriva lor. Așadar, nu vor să invadeze întreaga țară. Își propun să cucerească toate regiunile Donbas și alte câteva regiuni, Zaporijia și Herson, dar nu mai mult. Vor neutralizarea Ucrainei, dezarmarea Forțelor Armate Ucrainene, mai mult sau mai puțin la aceeași scară cu ceea ce au impus Finlandei prin Tratatul de la Paris și apoi prin Tratatul de la Moscova în 1946 și 1947 – și asta e tot.
Este destul de mult.
Este suficient pentru că au trimis un mesaj către NATO: nu sunteți atât de puternici, putem lupta împotriva voastră, așa că nu încercați. Și își vor îndrepta atenția către alte probleme care vor fi probabil problemele Orientului Mijlociu și lucruri de genul acesta.
Deci, temerile statelor baltice și ale Poloniei sunt ireale?
Da.
Dar au experiențe istorice cu rușii.
Desigur.
Și nu se aplică oare situației actuale?
Desigur, statele baltice sunt foarte vulnerabile față de Rusia, dar la fel este și Kaliningradul față de Polonia. Și există un fel de echilibru. Până acum, nu există riscul ca lucrurile să scape de sub control în Baltica. Dar o problemă rămâne: și-ar spori NATO prezența? Dacă nu ar exista provocări, atunci nu există niciun motiv ca rușii să meargă mai departe. Și nici dorința de a continua.
„Ei își propun să cucerească toate regiunile Donbas și alte câteva regiuni, Zaporijia și Herson, dar nu mai mult”
Care ar putea fi cel mai realist rezultat al acestui război?
Rezultatul va fi sumbru, din păcate. Ar trebui să se ajungă la un acord de pace, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Avem o Ucraină parțial distrusă din cauza bombardamentelor strategice ale forțelor rusești împotriva infrastructurii sale. O parte din populația ucraineană a fugit din propria țară. În 2021, în Ucraina erau 41,8 milioane de oameni; până în 2025, vor mai rămâne doar 28,5 milioane. În cel mai bun caz, 10% se vor întoarce. Există 2,5 milioane de ucraineni care au fugit în Rusia și nu sunt din Donbas sau Crimeea, deoarece acele părți ale Ucrainei au devenit acum legal parte a Rusiei, așa că acești oameni nu mai sunt considerați ucraineni, ci ruși. Ucraina va fi o țară goală. Și dacă combinați asta cu distrugerea infrastructurii sale, ar putea exista un risc de instabilitate.
Al doilea motiv pentru care viitorul va fi sumbru este că Rusia probabil s-a îndepărtat de Europa pentru următorii 20 sau 30 de ani. Starea de spirit din Rusia acum nu este doar extrem de anti-occidentală, ci și extrem de pro-asiatică, pro-China și parțial pro-India. Vă voi da doar un exemplu. Le-am cerut studenților de la Universitatea din Moscova să realizeze un sondaj printre alți studenți ca un fel de exercițiu de sociologie, iar rezultatele au fost extrem de interesante. 80% dintre studenți doreau să meargă într-o excursie în China. Doar 30% doreau să meargă într-o excursie echivalentă în Statele Unite sau Europa. Iar a doua întrebare importantă a fost: de ce vrei să mergi în China? Printre motivele invocate s-a numărat și faptul că China este adevărata țară a secolului XXI. Există o fascinație pentru tehnologia dezvoltată de China.
Cel puțin pentru următorii 20 sau 30 de ani, nu văd o îmbunătățire reală a relațiilor dintre Rusia și Europa. Europa, Ungaria și România vor trebui să se confrunte cu o Ucraină profund instabilă. Există o fracțiune a populației ucrainene care este puternic naționalistă, lucru pe care îl putem înțelege din cauza războiului, și o altă fracțiune care disprețuiește acest naționalism și dorește sfârșitul războiului cu orice preț. Așadar, există o divizare majoră în rândul populației ucrainene.
Urmăriți podcastul complet mai jos:
Sursa: https://www.hungarianconservative.com/articles/interview/russia-ukraine-war-economy-jacques-sapir/
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
