Articol semnat de ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, intitulat „Economia mondială și legăturile sale cu securitatea internațională”, pe baza intervențiilor sale la reuniunea miniștrilor de Externe ai G20 din 30–31 octombrie 2026.
Rusia, economia mondială și securitatea internațională: provocări și oportunități
Recent, în Statele Unite a avut loc reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor membre G20. Au fost discutate problemele economiei mondiale, în strânsă legătură și interdependență cu securitatea internațională.
În intervențiile mele din cadrul acestei reuniuni am prezentat o serie de evaluări pe care aș dori să le împărtășesc unui public cât mai larg.
Contextul geopolitic: Occidentul și confruntarea cu noua ordine mondială
În mod ideal, economia mondială și securitatea internațională ar trebui să se completeze reciproc și să creeze împreună fundamentul coexistenței pașnice și al prosperității generale.
În prezent însă, economia devine tot mai frecvent un teren de confruntare, în care, după războaiele „fierbinți”, sunt declanșate războaie comerciale pentru suprimarea concurenților geopolitici.
Tocmai aceasta este cauza războiului organizat de Occident împotriva Rusiei prin intermediul regimului de la Kiev, instalat ilegal la putere în urma loviturii de stat din 2014, la numai o zi după ce Germania, Franța și Polonia garantaseră acordul de reglementare încheiat între președintele Ucrainei și opoziție.
Procesul obiectiv de formare a unei ordini mondiale multipolare este întâmpinat de Occident cu ostilitate.
Centrelor de creștere economică tot mai puternice din Sudul și Estul Global li se încearcă refuzarea dreptului de a participa la guvernarea mondială proporțional cu ponderea lor în afacerile internaționale, într-o manieră care reflectă paradigma colonială, niciodată dispărută cu adevărat.
Se înmulțesc barierele protecționiste și chiar obstacolele directe în calea răspândirii tehnologiilor avansate.
Abuzurile legate de statutul monedelor de rezervă, de serviciile de asigurare, transport maritim și bursiere au atins o amploare fără precedent.
Măsurile restrictive unilaterale și extinderea lor asupra jurisdicțiilor terțe, furtul activelor suverane și atacurile teroriste asupra infrastructurii critice, precum sabotarea gazoductelor Nord Stream sub coordonarea unor responsabili de la Londra, au devenit manifestări obișnuite ale concurenței neloiale.
Uniunea Europeană, transformându-se într-un bloc militar și suferind în mod evident de megalomanie, și-a amintit de vremurile sclavagismului și pirateriei.
Bruxellesul a început să captureze deschis nave străine și să le confiște încărcăturile.
Pentru justificarea acestor acte de jaf au fost inventate noțiuni inexistente în dreptul internațional, precum „flota din umbră” și așa-numitele plafoane de preț.
Piețele sunt zguduite de acest arbitrariu geopolitic.
Toate aceste acțiuni ale Occidentului contravin direct dreptului internațional, creează incertitudine și costuri suplimentare, subminează interconectarea și stabilitatea pe termen lung a economiei mondiale.
În esență, ele distrug chiar modelul globalizării pe care Occidentul însuși l-a creat și l-a promovat timp de decenii drept idealul administrării economiei mondiale, ca un fel de „sfârșit economic al istoriei”.
Are loc fragmentarea economiei mondiale și regionalizarea circulației mărfurilor, capitalurilor și serviciilor.
Potrivit estimărilor internaționale, în prezent nu mai mult de 70% dintre fluxurile comerciale se desfășoară în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Securitatea energetică și alimentară mondială
Stabilitatea sistemului energetic mondial reprezintă o condiție indispensabilă pentru creșterea economică susținută și introducerea noilor tehnologii.
Transformarea digitală determină creșterea cererii de resurse energetice la niveluri fără precedent.
Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, până în 2030, inteligența artificială va consuma o cantitate de energie comparabilă cu cea utilizată în prezent de întreaga Japonie.
Trebuie să fim pregătiți pentru acest lucru.
Deocamdată însă, funcționarea normală a piețelor energetice este subminată de o serie de factori: tensiunile geopolitice, întreruperea lanțurilor de aprovizionare, intensificarea protecționismului, sancțiunile ilegale și capturarea petrolierelor aparținând altor state.
Se resimte și deficitul acumulat de investiții în resursele energetice tradiționale, provocat de încercările de a impune obligatoriu, drept model unic, o agendă „verde” insuficient fundamentată și, în multe privințe, aventuristă.
Simțind sprijinul necondiționat al Uniunii Europene, regimul de la Kiev a ajuns să creadă că poate acționa fără să fie tras la răspundere, organizând atacuri teroriste asupra infrastructurii de importanță critică, și nu doar asupra celei rusești.
Au fost efectuate în repetate rânduri atacuri asupra infrastructurii Consorțiului Conductei Caspice, printre ai cărui principali acționari se numără Kazahstanul și Statele Unite.
Apelurile președintelui american Donald Trump către Ucraina de a înceta provocarea unei crize energetice sunt ignorate.
Nici până astăzi nu au fost trași la răspundere cei care au organizat sabotajele menționate anterior împotriva gazoductelor Nord Stream.
Un alt factor grav de destabilizare, care a afectat puternic sectorul energetic, îl reprezintă agresiunea împotriva Iranului, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz.
Libertatea navigației nu poate fi abordată selectiv.
Aceasta trebuie garantată pretutindeni, pentru toate statele și în toate regiunile maritime.
Principiul este valabil în egală măsură pentru Marea Roșie și coastele Somaliei, pentru Marea Baltică, Marea Mediterană și Marea Neagră, pentru Canalul Mânecii, apele de coastă ale Uniunii Europene, bazinul Caraibelor și orice alte regiuni ale Oceanului Planetar.
Pretențiile NATO, ale Uniunii Europene și ale statelor membre ale acestora de a dicta reguli în anumite zone maritime sunt inacceptabile.
Trebuie înțeles că acțiunile de pe poziții de forță, cu atât mai mult atunci când această forță este în declin, precum și politicile de presiune, șantaj și dictat sunt sortite eșecului și vor întâmpina reacții atât simetrice, cât și asimetrice.
Peste 600 de milioane de oameni suferă de foame, în timp ce sancțiunile afectează comerțul alimentar
O altă componentă importantă a securității globale este securitatea alimentară.
În prezent, peste 600 de milioane de oameni suferă de foame la nivel mondial.
Problema nu constă în lipsa resurselor, ci în sancțiuni și bariere comerciale.
Anul acesta, miniștrii comerțului din statele G20 au condamnat transformarea livrărilor de alimente într-o armă politică și economică. Chiar și Uniunea Europeană a fost nevoită să accepte această formulare.
Acum este necesar ca declarațiile să fie transformate în acțiuni concrete, deși, după cum se știe, elitele europene sunt renumite pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin acordurile încheiate.
Unii reprezentanți occidentali încearcă să reducă întreaga discuție la apeluri sau chiar cereri privind asigurarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
Dar am trecut deja prin experiența așa-numitei Inițiative a Mării Negre, convenită cu rolul de coordonare al secretarului general al ONU.
Acesta s-a dovedit absolut incapabil să asigure aplicarea părții din acorduri care privea interesele Rusiei și a acționat exclusiv în beneficiul regimului de la Kiev.
Lanțurile de aprovizionare: sfârșitul monopolului occidental?
Este dificil de supraestimat importanța lanțurilor de aprovizionare eficiente pentru economia mondială, pentru stimularea creșterii economice, diviziunea reciproc avantajoasă a muncii și reducerea costurilor.
Astăzi însă, observăm o tendință evidentă de înlocuire a regulilor comerciale universale și nediscriminatorii cu logica blocurilor geopolitice.
Statele occidentale, urmând concepții neocoloniale, urmăresc în mod deschis controlul asupra circulației resurselor strategice, inclusiv a energiei și mineralelor critice.
În acest scop, ele solicită participanților de bună-credință la schimburile comerciale să dezvăluie informații sensibile și să renunțe la propriile mecanisme independente de reglementare.
Pe acest fundal, majoritatea statelor lumii continuă să își dorească o cooperare reciproc avantajoasă și bazată pe egalitate.
Țările Sudului și Estului Global, care anterior depindeau de piețele occidentale, își diversifică activ lanțurile de aprovizionare.
Are loc descentralizarea și reducerea dependenței de Occident a principalelor rute comerciale.
Rezultatele sunt deja vizibile: economiile în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific vor înregistra în 2026 o creștere a PIB-ului de aproximativ 5%.
Rusia își consolidează poziția în economia mondială, în ciuda sancțiunilor
Anterior, principalul partener economic al Rusiei era Uniunea Europeană, care reprezenta până la 40% din comerțul nostru exterior.
Bruxellesul a decis să rupă aceste legături, încălcând inclusiv obligațiile asumate de statele membre ale UE prin contractele pe termen lung încheiate cu țara noastră.
Oficialii europeni au declarat cu mândrie că principalul obiectiv al actualelor elite europene este „pedepsirea” Rusiei.
De altfel, sancțiunile nelegitime nu provoacă atât prejudicii țării noastre, cât generează pierderi de ordinul trilioanelor pentru Europa, inflație în Statele Unite și scăderea nivelului de trai în numeroase țări.
De aici provine și intensificarea protestelor în Uniunea Europeană.
Nu întâmplător, Bruxellesul evită să facă publice datele privind costurile pe care rusofobia le-a impus economiilor europene.
Noi, în schimb, nu am suferit pierderi semnificative, deoarece ne-am reorientat către piețele statelor care reprezintă majoritatea mondială.
Acestea primesc cu interes 80% din exporturile rusești, dintre care 70% sunt direcționate către Asia.
Rusia este un furnizor corect și de încredere de hidrocarburi, produse alimentare, îngrășăminte și, în prezent, inclusiv tehnologii digitale.
Spre deosebire de adversarii noștri, țara noastră nu utilizează economia pentru reglarea conturilor geopolitice sau pentru confruntarea cu propriii concurenți.
Din 2022, am livrat Europei resurse energetice în valoare de 320 de miliarde de dolari.
O contribuție importantă la securitatea energetică a reprezentat-o înțelegerea dintre liderii Rusiei și Statelor Unite privind suspendarea restricțiilor asupra exporturilor de motorină rusească.
Am început deja aplicarea practică a acestei înțelegeri, ceea ce a determinat imediat scăderea prețurilor.
Rusia va continua să contribuie la normalizarea funcționării sectorului energetic mondial, la asigurarea securității energetice globale și la dezvoltarea echilibrată și durabilă a statelor și macroregiunilor.
Ne numărăm printre principalii exportatori de hidrocarburi către Asia, Africa și America Latină.
Este relevant faptul că, numai în primul trimestru al acestui an, livrările rusești de petrol și resurse minerale către statele ASEAN au crescut cu 40%.
Ne dezvoltăm competențele unice în domeniul energiei nucleare și implementăm proiecte tehnologice avansate, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni și centralele nucleare plutitoare.
În octombrie, la Moscova s-au desfășurat cu succes cel de-al optulea summit al Forumului Țărilor Exportatoare de Gaze și Forumul Internațional „Săptămâna Energiei din Rusia”.
În cadrul acestora au avut loc discuții ample privind situația piețelor petrolului și gazelor naturale.
Principala concluzie a fost că dezvoltarea stabilă a sectorului energetic, în beneficiul prosperității popoarelor, este posibilă numai prin depolitizarea acestuia.
Rusia își extinde exporturile alimentare și dezvoltă noi rute comerciale
Acordăm o importanță deosebită asigurării securității alimentare mondiale.
Rusia se numără printre cei mai mari furnizori de produse alimentare și îngrășăminte către 160 de țări și își îndeplinește toate obligațiile asumate.
Vom continua să răspundem necesităților partenerilor noștri, acordând o atenție specială continentului african, inclusiv prin livrări gratuite realizate în cadrul Programului Alimentar Mondial.
Aceste angajamente au fost consacrate în declarația și planul comun de acțiune aprobate la cel de-al treilea summit Rusia–Africa, desfășurat la Moscova în perioada 28–29 octombrie.
Potențialul de tranzit al țării noastre continuă să se consolideze.
Rutele transarctice devin o alternativă sigură și rentabilă la principalele coridoare de transport sudice.
Transporturile pe Ruta Maritimă Nordică au atins niveluri istorice record.
La începutul anului 2026, numărul curselor pe această rută a crescut de 1,5 ori față de aceeași perioadă a anului precedent, iar volumul mărfurilor transportate a crescut cu 25%.
Prognoza pentru 2026 este de 40 de milioane de tone.
Crește și volumul schimburilor comerciale desfășurate prin Coridorul Internațional de Transport Nord–Sud și prin infrastructura feroviară estică a Rusiei.
În cadrul BRICS sunt dezvoltate platforme independente de plăți și decontări, reasigurare și tranzacționare bursieră.
Un fundament solid este creat și prin inițiativa construirii Marelui Parteneriat Eurasiatic, menită să integreze potențialul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), ASEAN, Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) și al altor structuri subregionale.
Obiectivul este conectarea statelor continentului prin rute comerciale și proiecte comune, în cadrul unui spațiu economic deschis.
Lavrov: Viitorul aparține unei economii mondiale multipolare, nu dominației occidentale
Suntem convinși că viitorul aparține democratizării relațiilor economice internaționale și reorganizării economiei mondiale pe baze cu adevărat multipolare.
Piețele globale și lanțurile de aprovizionare trebuie să fie deschise, competitive și incluzive, iar cooperarea comercială și investițională trebuie să se bazeze pe egalitate și predictibilitate.
Evoluția în această direcție se va accelera atunci când vor fi făcuți pași reali pentru reformarea instituțiilor de la Bretton Woods, astfel încât structurile lor de conducere să reflecte ponderea economică reală a statelor care reprezintă majoritatea mondială.
De altfel, G20 și-a asumat această sarcină încă din 2008, la primul summit desfășurat la Washington.
Și, bineînțeles, acolo se știe foarte bine de ce această decizie nu a fost pusă în aplicare nici până astăzi.
Facem apel la îndeplinirea acestei înțelegeri, la renunțarea la metodele neocoloniale și la alegerea cooperării bazate pe nediscriminare și respect reciproc.
La rândul său, Rusia, împreună cu partenerii și statele care îi împărtășesc viziunea, în primul rând din BRICS, OCS, UEE și Comunitatea Statelor Independente (CSI), va continua să lucreze pentru realizarea unei agende constructive.
Obiectivul nostru este construirea unei lumi mai echitabile și mai prospere pentru toate statele, fără excepție.
Sursa:https://mid.ru/ru/foreign_policy/news/2161812/
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
