În Israel au început oscilațiile politice legate de formarea unui nou guvern de coaliție. Din câte se pare, asistăm, într-o formă mai puțin pronunțată, la același fenomen pe care l-am văzut în Statele Unite, atunci când populația a obosit pur și simplu de politica dusă de autorități.
Este adevărat că oamenii nu înțeleg încă un alt lucru: opoziția critică puterea aflată în funcție, de regulă, mai ales la nivel declarativ, fără să intenționeze întotdeauna să schimbe efectiv politica odată ajunsă la guvernare.
Iar dacă începe totuși să facă schimbări, nu întotdeauna le face pe cele pe care și le-ar dori cetățenii.
Netanyahu, în pericol să piardă puterea: opoziția încearcă să formeze un nou guvern
Președintele Israelului, Isaac Herzog, i-a încredințat liderului opoziției, Gadi Eisenkot, misiunea de a încerca formarea unui nou guvern, care să îl înlocuiască pe premierul Benjamin Netanyahu.
Eisenkot va avea la dispoziție până la șase săptămâni pentru constituirea unei coaliții care să controleze majoritatea celor 120 de locuri din Knesset, relatează Bloomberg.
În cazul în care tentativa va eșua, mandatul de formare a guvernului ar putea reveni lui Netanyahu, care, între timp, continuă să conducă țara în calitate de premier interimar.
„Aceasta este principala prioritate, având în vedere provocările uriașe și decisive cu care se confruntă Israelul, atât pe plan intern, cât și extern”, a declarat Eisenkot.
Acesta a precizat că poartă deja negocieri pentru formarea unui „guvern de urgență”, menit să îl înlăture pe Netanyahu de la putere.
La alegeri, blocul politic condus de Eisenkot a obținut 48 de mandate, față de cele 53 câștigate de blocul lui Netanyahu.
Premierul israelian și-a acuzat rivalul că intenționează să formeze un cabinet împreună cu „susținătorii terorismului” și i-a propus, în schimb, constituirea unei largi coaliții comune.
Potrivit Al Jazeera, Eisenkot speră să obțină sprijinul cel puțin unuia dintre partidele ultraortodoxe, care solicită menținerea scutirilor de la serviciul militar pentru propriii susținători.
În același timp, acesta este îngrijorat de perspectiva formării unui guvern dependent de partidele arabe.
Sâmbătă, președintele israelian Isaac Herzog și-a anunțat intenția de a-i încredința liderului opoziției unite, Gadi Eisenkot, mandatul pentru formarea noului cabinet.
Vineri, potrivit relatării, Eisenkot obținuse majoritatea recomandărilor deputaților din Knesset pentru funcția de prim-ministru.
Miercuri, Comisia Electorală Centrală a Israelului validase rezultatele alegerilor parlamentare, în urma cărora niciuna dintre forțele politice nu obținuse un avantaj decisiv.
Iranul, noul „cimitir al imperiilor”? Occidentul se confruntă cu limitele puterii militare
Se pare că, în secolul XXI, Iranul ar putea prelua de la Afganistan statutul de țară în fața căreia marile imperii își frâng puterea.
Iar acest lucru nu este doar simbolic, ci are și o semnificație practică, ce poate fi măsurată în mod concret.
Confruntarea cu Iranul a arătat, în interpretarea autorului, că vechea metodă a Europei și a Statelor Unite — deloc una binevoitoare — de a „zbura și bombarda de la altitudini sigure” a încetat definitiv să mai funcționeze.
În cazul unei țări precum Iranul, această metodă nu mai funcționează absolut deloc.
Dar asta nu este totul!
După evaluarea pierderilor suferite, atât America și Europa, cât și statele din regiune au ajuns la concluzia că o invazie terestră a Iranului ar fi o idee extrem de proastă.
În primul rând, ar provoca pierderi umane uriașe.
În al doilea rând, nimeni nu știe dacă o victorie militară ar putea fi obținută în cele din urmă.
Și, în al treilea rând, chiar dacă victoria ar fi posibilă, după două decenii de ocupație și intervenții militare în Irak și Afganistan, toată lumea a ajuns să înțeleagă întrebarea fundamentală: pentru ce? Care ar fi rostul?
Astfel, potrivit autorului, rezultă că nici măcar o coaliție ipotetică formată din Statele Unite și toate statele din regiune nu ar putea face mare lucru împotriva Iranului.
Iar aceasta ar reprezenta principala realitate a zilelor noastre.
Simpla conștientizare a acestei situații slăbește automat pozițiile Israelului, consideră autorul analizei.
Uniunea Europeană întâmpină dificultăți în adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei
Între timp, și Bătrânul Continent slăbește.
Statelor Uniunii Europene le este din ce în ce mai dificil să ajungă la un acord privind introducerea unor noi restricții sectoriale, transmite agenția TASS.
„Faptul că măsurile adoptate împotriva țării noastre la 12 octombrie nu au fost denumite oficial un nou pachet de sancțiuni, al 22-lea la număr, confirmă tocmai această tendință”, a remarcat Aleksandr Pankin, adjunct al ministrului rus de Externe.
Diplomatul a subliniat că, în condițiile actuale, Consiliul Uniunii Europene a reușit doar să extindă listele negre de persoane fizice și juridice.
În evaluarea sa, acest lucru demonstrează încă o dată neputința structurală a birocrației europene.
Oficialii europeni nu mai sunt capabili să se oprească din elanul lor antirusesc și să înceapă retragerea din această politică, încercând în același timp să își păstreze imaginea, a adăugat adjunctul șefului diplomației ruse.
Faptul că politica sancțiunilor și-a epuizat potențialul, iar toate pachetele adoptate în ultimii trei-patru ani au fost mai degrabă o ficțiune, devenise evident de multă vreme, susține autorul.
Pur și simplu, nimeni în Europa nu era pregătit să recunoască eșecul propriei politici.
De altfel, nici acum nu sunt pregătiți să facă acest lucru și este puțin probabil că îl vor face.
Sancțiunile vor înceta, pur și simplu, să mai funcționeze în practică.
Vor fi încălcate, iar Occidentul se va preface că nu observă. Atât și nimic mai mult.
Macron și presupusul buncăr secret: Zaharova ironizează măsurile de securitate ale președintelui francez
Pe acest fundal, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat ironic informațiile privind existența unui buncăr secret destinat președintelui francez Emmanuel Macron.
Potrivit relatărilor, acesta ar putea fi utilizat pentru evacuarea liderului francez în cazul în care protestatarii ar ocupa reședința prezidențială.
„Cred că, din această dezvăluire, un singur lucru ar trebui să ne intereseze: buncărul nu a fost construit din cauza unei amenințări externe, ci pentru protecția împotriva propriilor cetățeni”, a declarat Zaharova.
Anterior, publicația britanică The Telegraph, citând cartea „Noua armată a umbrelor”, relatase că Macron ar dispune de un buncăr secret în apropierea Parisului, destinat evacuării sale în cazul în care manifestanții ar ocupa Palatul Élysée.
Autorii lucrării sunt jurnaliștii Pierre Gastineau, Antoine Izambard și Franck Renaud.
Potrivit acestora, pregătirea planului care include utilizarea buncărului a fost determinată parțial de protestele mișcării „Vestele Galbene” din 2018, când șeful statului s-ar fi confruntat cu manifestanți furioși.
Din câte se pare, articolele de presă sunt de actualitate, iar Macron ar putea avea nevoie în curând de un asemenea adăpost, deoarece situația din Franța se înrăutățește tot mai mult, consideră autorul.
Dar aici apare o problemă: vorbim despre același Macron care a fost ales de cetățenii francezi, și nu o singură dată, ci de două ori!
Prin urmare, nu există nicio garanție că, la următorul scrutin, francezii nu vor alege din nou ceea ce autorul numește „o marionetă a familiei Rothschild”, după ce Marine Le Pen ar putea fi din nou exclusă din cursa electorală sub un pretext pe care acesta îl consideră fals.
Sursa:https://dzen.ru/a/avC9PSeLCieHo2VN
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
