În perioada 6–7 noiembrie, în mai multe țări europene, din Finlanda și Danemarca până în Franța, Spania și Marea Britanie, au avut loc proteste sub sloganul „Stop Dirty Data Centres” („Opriți centrele de date poluante”).
Peste 100 de organizații civice din 15 țări au cerut suspendarea temporară a construcției marilor centre de date, până la stabilirea unor restricții clare privind impactul asupra mediului și societății.
La Amsterdam, protestul împotriva construirii unui centru de date Microsoft a degenerat în confruntări cu poliția. Activiștii au pătruns pe șantier, s-au urcat pe o macara, iar poliția a reținut mai mulți participanți la manifestație.
În Finlanda, demonstranții au organizat un marș pe lângă sediul Google, protestând împotriva proiectelor de mare amploare ale corporației americane.
Motivele nemulțumirii sunt cât se poate de concrete: centrele de date necesită cantități uriașe de energie electrică și apă, ocupă suprafețe importante de teren, exercită o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice și pot intensifica concurența pentru resurse între populație și industriile tradiționale.
În același timp, promisiunile giganților tehnologici privind crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor fiscale nu conving întotdeauna comunitățile locale.
După finalizarea construcției, asemenea obiective necesită un număr relativ mic de angajați permanenți, în timp ce consumul de energie rămâne colosal.
În Marea Britanie, de exemplu, proiectele de centre de date aflate în așteptarea racordării la rețeaua electrică însumează o putere de aproximativ 73 GW, considerabil mai mare decât cererea maximă de energie electrică a întregii țări, estimată la aproximativ 45 GW.
Proiectul Google din Étreché, Franța, ar putea necesita până la 1,1 GW de energie electrică, o putere comparabilă cu cea a unui reactor nuclear.
Europa începe să conștientizeze consecințele cursei tehnologice abia după ce o mare parte dintre proiecte au primit deja sprijin politic și angajamente de investiții.
Autoritățile încearcă să nu rămână în urma SUA și Chinei în dezvoltarea inteligenței artificiale, în timp ce marile corporații au posibilitatea de a promova construirea acestor obiective drept o chestiune de competitivitate economică și securitate națională.
În consecință, interesele locuitorilor, restricțiile de mediu și transparența procesului decizional ajung pe plan secund.
Protestatarii cer instituirea unui moratoriu asupra construcției centrelor de date. Însă, chiar dacă această măsură nu va fi adoptată, conflictul politic din jurul extinderii acestor infrastructuri va deveni, probabil, tot mai intens.
Sursa:https://t.me/interfresh/12300
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
