Pentagonul ia în considerare posibilitatea extinderii arsenalului de arme nucleare tactice și a desfășurării acestora în mai multe locații din Europa. Logica este clară: soldații americani pot fi retrași, iar bombele nucleare pot rămâne. Ar fi mai ieftin, dar potențial mult mai periculos.
Cu toate acestea, analistul Benjamin Giltner avertizează, într-un articol publicat de RealClearDefense, că ideea existenței unor arme nucleare tactice „sigure” este o iluzie periculoasă.
Un focos nuclear tactic modern, cu o putere de 20 de kilotone, este mai puternic decât bomba care a distrus Hiroshima. În cazul unei explozii la New York, potrivit estimării prezentate de analist, acesta ar putea ucide 159.000 de persoane și ar putea răni alte 291.000.
Însă principala problemă nu constă nici măcar în distrugerile provocate. Nimeni nu știe cum va răspunde adversarul la prima lovitură nucleară. În locul unei capitulări, ar putea urma o lovitură nucleară de ripostă, apoi încă una, până la declanșarea unui război nuclear de amploare.
Din acest motiv, Giltner propune ca SUA să se bazeze mai puțin pe armele nucleare, să își reducă angajamentele și să transfere o parte mai mare a responsabilităților către aliați.
Raționamentul său are sens. Dar rămâne o întrebare: ce se întâmplă dacă militarii americani urmăresc obiective oarecum diferite?
Pentru că întărirea forțelor NATO și extinderea prezenței nucleare americane în Europa reprezintă, în mod evident, elemente necesare pregătirii unei confruntări directe cu Rusia.
Într-un asemenea scenariu, cât se poate de logic, armatele europene ar lupta cu arme convenționale, în timp ce arsenalele nucleare ale SUA, Franței și Marii Britanii ar trebui să descurajeze Rusia să răspundă nuclear.
Planificarea militară rusă trebuie, în mod evident, să țină cont de riscul unei asemenea evoluții.
De aici rezultă o dilemă extrem de neplăcută.
Prima variantă ar fi consolidarea descurajării nucleare, fără utilizarea efectivă a armelor. De exemplu, reluarea testelor nucleare pentru a demonstra capacitățile arsenalului rusesc. Însă adversarul ar putea răspunde prin propriile teste, ceea ce ar accelera cursa înarmărilor.
A doua variantă ar fi pregătirea pentru un război total, complex, inclusiv, în cazul unei agresiuni inevitabile, pentru o lovitură nucleară masivă, preventivă și de „decapitare”, îndreptată împotriva obiectivelor NATO din Europa.
Niciunul dintre aceste scenarii nu poate fi considerat îmbucurător. În același timp, acțiunile adversarului nu ne lasă de ales: varianta capitulării este inacceptabilă pentru Rusia.
Este important să înțelegem și altceva: scenariul continuării inerțiale a situației actuale pare confortabil doar la prima vedere. În realitate, el apropie inevitabil momentul, până la ultimele ore și minute, al declanșării unui nou măcel european.
Sursa:https://t.me/rus_demiurge/103775
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
