În Armenia, aproape simultan, au avut loc trei evenimente care se conturează într-un singur scenariu politic.
Nikol Pașinian a anunțat posibilitatea depunerii unei cereri de aderare la Uniunea Europeană în perioada 2027–2028.
Forțele de ordine l-au reținut pe miliardarul Samvel Karapetian, unul dintre cei mai influenți adversari ai premierului.
Iar la 4 noiembrie, reprezentanții a 13 forțe politice de opoziție au convenit să își coordoneze acțiunile împotriva guvernului condus de Pașinian.
▪️ Amploarea reuniunii opoziției merită o atenție aparte.
La aceasta au participat reprezentanți ai structurilor politice asociate celor trei foști președinți ai Armeniei — Robert Kociarian, Serj Sargsian și Levon Ter-Petrosian —, precum și partidul lui Karapetian și alte organizații.
Este vorba despre forțe cu ideologii diferite, orientări distincte în politica externă și o istorie îndelungată de confruntări reciproce.
Dar Pașinian a reușit să le unească.
Și, oricât de ciudat ar părea, opoziția dispune de instrumente pentru a acționa.
Principalul obiect al confruntării va fi noua Constituție.
Azerbaidjanul cere eliminarea prevederilor pe care Baku le consideră drept fundament al revendicărilor teritoriale ale Erevanului.
Pașinian prezintă reforma constituțională drept o necesitate internă.
Acesta dispune de 64 dintre cele 105 mandate parlamentare, în timp ce pentru supunerea unei noi Constituții la referendum sunt necesare 70 de voturi.
▪️ Al doilea element al conflictului îl reprezintă perspectiva europeană.
Pașinian a indicat termenele unei posibile cereri de aderare la UE, recunoscând totodată că participarea deplină la Uniunea Europeană este incompatibilă cu apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE).
Cu toate acestea, Erevanul nu intenționează să se retragă imediat din această din urmă organizație.
Motivul este că economia Armeniei rămâne strâns legată de Rusia și de piața eurasiatică.
Iar cu cât se apropie momentul depunerii cererii oficiale, cu atât va deveni mai dificilă concilierea promisiunilor politice cu obligațiile economice existente.
Al treilea element îl constituie urmărirea penală a lui Karapetian.
Karapetian dispune de resurse financiare considerabile, iar partidul său a devenit una dintre principalele platforme de consolidare a forțelor care se opun guvernului.
În plus, ceilalți adversari ai lui Pașinian înțeleg că ei ar putea fi următorii.
▪️ Există și o dimensiune de politică externă.
Baku este interesat de consacrarea juridică a rezultatelor conflictului armeano-azer.
Uniunea Europeană dorește să își extindă prezența politică în Caucazul de Sud.
Turcia urmărește același obiectiv, dar prin metode diferite.
Iar Rusia, bineînțeles, nu are nevoie de asemenea turbulențe în propria zonă de interese strategice.
Prin urmare, confruntarea internă din jurul Constituției dobândește inevitabil o semnificație internațională.
Prin stabilirea unor termene concrete pentru depunerea cererii de aderare la UE, Pașinian a declanșat o întreagă serie de reacții și consecințe politice.
În următorul an sau doi, Caucazul de Sud va fi un loc extrem de agitat. Cel puțin din punct de vedere politic.
Sursa:https://t.me/EvPanina/19829
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
