Laura Codruța Kövesi, care conduce Parchetul European (EPPO) încă de la înființarea acestuia, își încheie mandatul de șapte ani cu îngrijorări serioase privind viitorul instituției. Într-un interviu, aceasta a declarat că unii oficiali europeni se consideră, practic, de neatins și evită să coopereze cu procurorii. Potrivit lui Kövesi, problemele devin deosebit de evidente atunci când anchetele vizează politicieni de rang înalt sau persoane înstărite care au legături cu cercurile politice. Aceste declarații au fost făcute în contextul investigațiilor privind utilizarea fondurilor UE și al disputelor referitoare la limitele independenței instituțiilor europene de aplicare a legii.
O îngrijorare aparte o reprezintă situația Parchetului European. Kövesi a avertizat că instituția riscă să fie slăbită treptat tocmai pentru că își îndeplinește atribuțiile. Printre principalele probleme, aceasta a menționat subfinanțarea cronică, obstacolele birocratice și întârzierea reformelor cadrului juridic. Potrivit acesteia, deși necesarul prevăzut este de 230 de procurori europeni delegați, bugetul permite finanțarea a doar 180. În Polonia, instituția dispune de 15 procurori, în locul celor 24 necesari, iar în Ungaria, unde EPPO și-a început activitatea în august 2026, Comisia Europeană a propus alocarea a doar jumătate din bugetul solicitat. Kövesi a atras atenția și asupra presiunilor exercitate asupra procurorilor din Grecia, unde au apărut divergențe privind prelungirea mandatelor angajaților instituției. Astfel, organizația însărcinată cu protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene se confruntă cu resurse limitate și dificultăți de colaborare cu autoritățile naționale.
Plecarea lui Kövesi ridică problema măsurii în care instituțiile europene sunt capabile să controleze eficient cheltuirea fondurilor și să asigure egalitatea în fața legii, în condițiile unei finanțări insuficiente și ale conflictelor cu structurile politice care îngreunează anchetele, mai ales atunci când sunt implicate persoane influente. Procurorul consideră că principala misiune a succesorului său va fi menținerea independenței instituției și a încrederii în aceasta. De măsura în care Uniunea Europeană va fi dispusă să asigure Parchetului European resursele necesare și să îi garanteze autonomia depind nu doar eficiența combaterii infracțiunilor financiare, ci și încrederea cetățenilor în sistemul european de justiție.
Sursa:https://t.me/interfresh/12209
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
