În Serbia au loc alegeri parlamentare anticipate. Potrivit sondajelor, partidul fostului președinte Aleksandar Vučić se află la egalitate cu opoziția. Cum va influența rezultatul competiției electorale politica externă a republicii — într-un material RBC.
Pe 25 octombrie, în Serbia au loc alegeri parlamentare anticipate, precedate de o criză politică profundă, provocată de protestele masive și îndelungate din republică.
În cele din urmă, în septembrie, președintele Aleksandar Vučić a dizolvat parlamentul, după care și-a anunțat demisia pentru a participa, după cum a declarat, la scrutin „ca un cetățean obișnuit”. În aceeași lună, Partidul Progresist Sârb (SNS), aflat la guvernare, l-a desemnat oficial drept candidat pentru funcția de prim-ministru.
Protestele din Serbia au început în noiembrie 2024. Acestea au fost declanșate de evenimentele din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din țară, unde 16 persoane și-au pierdut viața în urma prăbușirii copertinei gării feroviare recent renovate.
Nucleul manifestațiilor a fost format din studenți și tineri. Inițial, participanții au cerut tragerea la răspundere a oficialilor vinovați de tragedie și investigarea presupuselor cazuri de corupție din guvern. Cu timpul însă, lista revendicărilor s-a extins, incluzând demisia autorităților republicii, inclusiv a lui Vučić.
În consecință, în republică s-a format o mișcare de coaliție a opoziției, denumită „Lista Studenților”.
În martie, fondatorii acesteia și-au testat pentru prima dată forțele la alegerile locale. Deși, în urma votului, coaliția condusă de SNS și-a păstrat controlul asupra tuturor celor zece municipalități în care au fost alese adunări legislative, în două dintre acestea — Aranđelovac și Bor — forțele susținute de studenți s-au apropiat foarte mult de rezultatul partidului de guvernământ, obținând peste 40% din voturi.
La viitoarele alegeri parlamentare, mișcarea studențească a decis să participe independent.
Pe 9 septembrie, a fost anunțată constituirea grupului civic „Lista Studenților — Studenții Înving”.
Lista cuprinde 250 de candidați, printre care profesori universitari, medici, antreprenori, oameni de cultură și activiști din diferite regiuni ale țării.
În fruntea acesteia se află cardiologul Ilija Srđanović, profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad, care se consideră doar „primul dintre egali”.
Care este raportul de forțe
Potrivit calculelor agregatorului PolitPro, care reunește valorile medii ale tuturor sondajelor actuale, victoria în viitoarele alegeri ar putea reveni SNS, condus de Vučić.
Conform datelor din 23 octombrie, partidul devansează „Lista Studenților” cu 6,2 puncte procentuale — 46,8% față de 40,6%.
În același timp, popularitatea partidului de guvernământ a scăzut cu peste 3 puncte procentuale în ultima lună, în timp ce forțele de opoziție își extind electoratul.
Unele sondaje, precum cercetarea publicației „Noua Gândire Politică Sârbă” (NSPM) din 20 octombrie, anticipează chiar victoria studenților — 44,5% față de 42,7% pentru SNS.
Potrivit calculelor acestora, ponderea alegătorilor indeciși este de aproximativ 18%.
Principala caracteristică a acestei competiții electorale a devenit unificarea forțelor de opoziție din țară.
Pentru prima dată în cei peste 14 ani de guvernare ai lui Vučić, adversarii săi au format un front comun.
Partidul Democrat, „Frontul Verde-Stânga” și mișcarea „Mișcă-Schimbă” au decis să susțină „Lista Studenților”, renunțând să își alcătuiască propriile liste de candidați.
Parlamentul unicameral al Serbiei — Adunarea Națională (Narodna skupština) — are 250 de locuri.
Cu 126 de mandate, un partid sau o coaliție poate controla parlamentul și guvernul. Pentru adoptarea modificărilor constituționale este necesară o majoritate de două treimi, adică 167 de locuri.
În prezent, coaliția de guvernare și forțele care o susțin dețin aproximativ 160 de mandate în parlament.
Potrivit estimării PolitPro, în urma alegerilor, blocul lui Vučić ar urma să obțină 120 de mandate.
Alte nouă locuri ar putea reveni reprezentanților Partidului Socialist din Serbia (SPS) și aliaților acestuia, care fac parte în mod tradițional din aceeași tabără cu SNS.
Anul acesta, socialiștii participă independent la alegeri, însă, după cum subliniază conducerea partidului, acest lucru nu înseamnă ruperea relațiilor cu Vučić.
„Consider că această coaliție a schimbat Serbia în bine”, a declarat președintele SPS, Ivica Dačić, într-un interviu pentru Euronews.
Astfel, forțele aflate la guvernare își vor păstra, cel mai probabil, majoritatea parlamentară.
Cu toate acestea, „Lista Studenților” va deveni, în orice caz, cea mai mare forță de opoziție, obținând peste 100 de mandate.
Directoarea Centrului de Studii Mediteraneene din cadrul Școlii Superioare de Economie (HSE), Ekaterina Entina, observă că, în prezent, rezultatul competiției electorale nu poate fi anticipat.
„În același timp, se poate constata că prezența la vot va fi foarte ridicată.
Acest lucru este evident atât din situația de pe rețelele de socializare, cât și din modul în care toate forțele participante la alegeri încearcă să își mobilizeze electoratul.
Potrivit tuturor sondajelor, precum și situației observate în ultimii doi ani, alegerile se vor desfășura într-o atmosferă asemănătoare unui referendum privind încrederea în actuala putere”, a declarat experta pentru RBC.
Deoarece sentimentele de protest sunt foarte puternice, este deja clar că partidul de guvernământ și „Lista Studenților” vor fi despărțite de diferențe foarte mici, continuă Entina.
„Prin urmare, foarte multe vor depinde de cine se va prezenta efectiv la vot.
Al doilea aspect, la fel de important, este rezultatul partidelor care ar putea intra într-o coaliție fie cu partidul de guvernământ, fie cu opoziția”, subliniază politologul.
În primul rând, este vorba despre SPS, aliatul lui Vučić, care traversează o criză destul de serioasă, dar și despre coaliția „Dreapta Autentică”, ce ar putea deveni partenerul „Listei Studenților”.
Pentru a intra în Adunarea Națională, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 3%.
Potrivit sondajului NSPM, atât socialiștii, cât și reprezentanții dreptei riscă să nu treacă acest prag: primilor li se atribuie 2,9%, iar „Dreptei Autentice” — 2,5%.
În opinia Entinei, dacă partidul lui Vučić va obține majoritatea, acest lucru va fi urmat, fără îndoială, de proteste de stradă de lungă durată.
„Totuși, dacă, ipotetic, avantajul uneia dintre forțele politice va fi destul de clar, cel mai probabil, tabăra adversă nu va avea altă soluție decât să accepte rezultatele alegerilor.
La aceasta contribuie și delegațiile numeroase de observatori electorali anunțate atât de instituțiile europene, cât și de Rusia.
În aceste condiții, posibilitatea uneia dintre părți de a invoca rezultate electorale fabricate artificial este redusă la minimum.
Prin urmare, într-un asemenea scenariu, nu anticipez o deteriorare gravă a situației politice interne din Serbia”, subliniază experta.
Denis Eremin, cercetător junior în cadrul Departamentului de Studii privind Marea Neagră și Marea Mediterană al Institutului Europei din cadrul Academiei Ruse de Științe, consideră că pot fi făcute anumite paralele cu recentele alegeri din Ungaria, în urma cărora s-a încheiat perioada de 16 ani de guvernare a lui Viktor Orbán.
„Există o dezamăgire față de actuala putere comparabilă ca intensitate, însă în Serbia nu există deocamdată dovezi convingătoare privind trecerea masivă a nucleului susținătorilor lui Vučić de partea adversarilor săi.
Aparatul de partid continuă să construiască întreaga campanie în jurul acestuia, iar dependența materială a unei părți a electoratului alimentează suplimentar loialitatea”, a declarat expertul pentru RBC.
Totodată, continuă acesta, oboseala societății nu poate fi atribuită în mod uniform tuturor categoriilor de alegători.
Potrivit unui studiu CRTA realizat în vară, în rândul celor care au declarat că intenționează să voteze pentru SNS, nivelul de încredere în Vučić ajungea la 99%.
„Chiar și atunci când recunoșteau existența corupției, susținătorii partidului atribuiau mai frecvent responsabilitatea fostei puteri.
Acest lucru indică o consolidare puternică a nucleului electoral rămas, deși nu permite stabilirea numărului foștilor susținători care s-au îndepărtat deja de SNS”, a remarcat expertul.
Potrivit acestuia, situația este considerabil diferită în rândul alegătorilor indeciși: 74% nu aveau încredere în Vučić, iar 70% susțineau protestele.
În consecință, atitudinile critice sunt larg răspândite și în afara opoziției tradiționale, continuă Eremin.
„Aici se află potențiala rezervă electorală a «Listei Studenților», însă neîncrederea în autorități nu înseamnă automat disponibilitatea de a vota împotriva acestora.
Posibilitatea repetării scenariului ungar depinde de transformarea nemulțumirii electoratului indecis în participare efectivă la alegeri și, simultan, de eventuala slăbire a capacității SNS de a-și mobiliza susținătorii”, subliniază el.
În plus, potrivit lui Eremin, un factor important este caracterul personalizat al vieții politice atât în Ungaria, cât și în Serbia.
Actualul premier ungar, Péter Magyar, a fost principala figură a campaniei opoziției, în calitate de lider al partidului Tisza, și un candidat clar pentru conducerea guvernului.
„«Lista Studenților» din Serbia dispune de specialiști respectați și de personalități publice cunoscute, însă deocamdată nu are un lider politic unic comparabil.
Pentru alegătorii indeciși și pentru susținătorii dezamăgiți ai SNS este important nu doar să împărtășească criticile la adresa puterii, ci și să înțeleagă cine va conduce noul guvern, cine va lua deciziile și cine va răspunde pentru consecințele acestora.
Prin urmare, absența unei alternative personale convingătoare la Vučić poate îngreuna transformarea sprijinului pentru proteste în disponibilitatea de a încredința puterea «Listei Studenților»”, subliniază Eremin.
Cum s-ar putea schimba cursul politicii externe a Belgradului
Cu trei zile înaintea alegerilor anticipate, la Belgrad a avut loc ultimul mare miting al opoziției.
Până în seara zilei de 21 octombrie, în capitala sârbă au sosit mii de susținători ai „Listei Studenților” din toate regiunile țării, pentru a participa la manifestația finală.
Potrivit estimărilor AFP, la aceasta au participat aproximativ 150.000 de persoane.
„Luni, Serbia va fi o altă țară”, a declarat Aleksandar Baucal, profesor de psihologie și unul dintre candidații „Listei Studenților”.
Pe 21 octombrie, Vučić și-a reunit susținătorii la un miting organizat în orașul Niš, din sudul Serbiei, unde a declarat că opoziția acționează „conform instrucțiunilor primite din străinătate”, cu scopul de a „diviza țara”.
Anterior, comentând protestele, acesta vorbise în repetate rânduri despre „încercările Occidentului” de a organiza o „revoluție colorată” în republică.
Serbia rămâne una dintre puținele țări europene care au refuzat să susțină sancțiunile împotriva Rusiei în legătură cu operațiunea militară din Ucraina.
În același timp, guvernul lui Vučić consideră integrarea europeană drept obiectivul său strategic, deși, în ultima perioadă, relațiile dintre Belgrad și Bruxelles traversează o etapă dificilă.
În septembrie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, și-a anulat vizita în republică din cauza funeraliilor publice organizate la Belgrad pentru fostul comandant al armatei sârbilor bosniaci, Ratko Mladić, decedat într-un centru de detenție al ONU, unde executa o condamnare la închisoare pe viață.
Comisara europeană a explicat că ceremonia publică de rămas-bun ar putea afecta negativ relațiile dintre Belgrad și UE.
Vorbind pe 23 septembrie, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Vučić a atras atenția asupra oboselii statelor candidate provocate de procesul îndelungat de aderare la Uniunea Europeană.
„Deși aderarea deplină la UE rămâne pentru noi o prioritate strategică, nu putem ignora oboseala acumulată în procesul de extindere, resimțită atât de unele state membre ale UE, cât și de țările candidate”, a remarcat acesta.
Într-un interviu acordat pe 19 octombrie proiectului „Atenție: Sobceak”, Vučić și-a explicat astfel poziția:
„Când merg în Europa, 27 de lideri îmi cer explicații de ce suntem singurii care nu am introdus sancțiuni împotriva Rusiei. Eu le spun adevărul.
<…>
Nu stăm pe două scaune, singurul nostru scaun este Serbia.”
În aceeași discuție, el a asociat apelurile pentru îndepărtarea sa de la putere cu politica sa față de Rusia.
„De ce este important pentru cineva să îl înlăture pe Vučić? Pentru că sunt ca o pietricică în pantof. Deranjez mereu pe cineva.
<…>
Ei (în Europa) vor ca toți să vorbească la unison, ca toți să gândească la fel și ca toți să formeze un front comun împotriva Rusiei”, a remarcat fostul președinte.
Inițial, programul electoral al „Listei Studenților” nu conținea o secțiune separată dedicată politicii externe.
Totuși, la sfârșitul lunii septembrie, pe fondul criticilor adversarilor, mișcarea a publicat o declarație distinctă, în care a promis că, în cazul unei victorii, va menține actualul curs față de Rusia, inclusiv prin neintroducerea sancțiunilor.
Potrivit Entinei, pe termen scurt și chiar mediu, politica externă a Serbiei va rămâne neschimbată, indiferent de rezultatul competiției electorale.
„În realitate, cele mai puține critici ale opoziției vizează poziționarea Serbiei pe scena internațională.
Reprezentanții «Listei Studenților», în ansamblu, se pronunță, la fel ca Vučić, împotriva introducerii sancțiunilor împotriva Rusiei.
Față de China, ei adoptă o poziție puțin mai complicată, dar, având în vedere influența financiară uriașă a acesteia în țară și în întreaga regiune, sunt convinsă că oricărei puteri de la Belgrad îi va fi destul de greu să modifice relațiile cu Beijingul”, subliniază experta.
În ceea ce privește integrarea europeană, continuă Entina, pozițiile partidului lui Vučić și ale opoziției sunt extrem de apropiate și în această privință.
„Practic, toate forțele, cu excepția «Dreptei Autentice», consideră continuarea integrării europene drept singurul curs strategic posibil al țării.
Întrebarea este doar dacă acest lucru poate continua cu prețul cedării Kosovo și Metohiei”, remarcă experta.
În raportul publicat în noiembrie 2025 privind perspectivele aderării Serbiei, Comisia Europeană a cerut, printre altele, Belgradului să își alinieze într-o măsură mai mare politica externă la cea a UE.
În prezent, Bruxellesul estimează nivelul acestei alinieri la 63% (față de 47% în 2022), remarcând faptul că Belgradul continuă să nu se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei și menține contacte intense cu Kremlinul.
Este menționată separat participarea lui Vučić la parada militară de la Moscova din 2024.
În plus, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea față de rapiditatea cu care cetățenii Rusiei pot obține dreptul de a călători fără viză în UE prin dobândirea cetățeniei sârbe.
Ritmul negocierilor privind aderarea Serbiei la blocul comunitar va depinde de progresele țării în domeniul respectării statului de drept și al normalizării relațiilor cu Kosovo, subliniază Comisia Europeană.
Potrivit Entinei, practic toate partidele susțin același curs de politică externă urmat nu doar de Vučić, ci și de toate forțele politice care s-au aflat la putere în țară din anul 2000.
„Este vorba despre o orientare strategică spre integrarea europeană, însoțită de o atenție deosebită acordată altor mari puteri mondiale, precum SUA, China și Rusia.
Această orientare este relativ echilibrată și a fost consacrată în concepția de politică externă a Serbiei încă din 2008, adică înainte de venirea la putere a Partidului Progresist Sârb”, concluzionează experta.
Eremin consideră, de asemenea, că schimbarea puterii este puțin probabil să ducă la o revizuire radicală a relațiilor ruso-sârbe și a esenței acestora.
Mult mai probabilă este menținerea modelului de politică externă multidirecțională, care presupune dezvoltarea relațiilor cu Rusia în paralel cu cooperarea cu UE, China și alți parteneri.
„În această privință, se observă o anumită continuitate cu tradiția de politică externă a Iugoslaviei lui Tito, care urmărea să promoveze o orientare independentă și să evite dependența excesivă de un singur actor extern.
Diversificarea relațiilor externe și menținerea unui echilibru între diferitele centre de putere vor rămâne, într-un fel sau altul, elemente fundamentale ale politicii externe sârbe.
Accentele acestei politici se pot schimba, însă modul în care se vor modifica va putea fi stabilit doar după formarea noului guvern”, concluzionează expertul.
Sursa: https://dzen.ru/a/at2dgs4BhR87lfSv
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
