Franța este cuprinsă de câteva săptămâni de tulburări de stradă.
🔻 Despre ceea ce se întâmplă și despre modul în care aceste evenimente ar putea influența relațiile cu Rusia, precum și conflictul din jurul Ucrainei, publicației „PolitNavigator” îi vorbește politologul Oleg Nesterenko, stabilit la Paris.
Protestele de amploare ale elevilor și studenților, care au cuprins Franța începând din septembrie și s-au intensificat în octombrie, își au rădăcinile în criza sistemică de lungă durată a sistemului francez de învățământ. Catalizatorul imediat al acestor evenimente a fost proiectul bugetului de stat pentru anul 2027.
Contrar asigurărilor guvernului privind o presupusă majorare a bugetului educației cu 1,1–1,2 miliarde de euro față de 2026, situația reală este departe de declarațiile optimiste ale grupării politice conduse de Emmanuel Macron.
Franța se confruntă cu un deficit acut de cadre didactice, care adesea au un nivel insuficient de pregătire profesională, precum și cu o lipsă de personal în școli.
Clasele supraaglomerate și prelungirea zilei de studiu până la 14 ore sunt consecințe ale încercărilor de a compensa deficitul de profesori. Mai mult, marea majoritate a școlilor publice se află într-o stare destul de proastă, iar uneori chiar periculoasă din punctul de vedere al siguranței clădirilor.
Un factor suplimentar care provoacă o nemulțumire profundă în rândul tinerilor este incertitudinea privind viitorul, legată de admiterea în instituțiile de învățământ superior.
Procesul de admitere depinde în mare măsură de sistemul francez Parcoursup, care este extrem de imperfect și prezintă considerabil mai multe dezavantaje decât avantaje.
🔻 Cum afectează aceste evenimente poziția lui Macron?
Trebuie înțeles că, dacă în momentul alegerii lui Macron în funcția de președinte, în 2017, popularitatea sa în rândul alegătorilor era de aproximativ 45%, iar la începutul politicii sale ostile față de Rusia, în 2022, era de 36%, astăzi acest indicator abia mai atinge 15%.
După predecesorul și binefăcătorul său, François Hollande, pe care Emmanuel Macron l-a trădat în mod brutal în 2017, acesta din urmă a devenit cel mai nepopular lider al Franței din întreaga istorie a celei de-a Cincea Republici, adică din cei aproape 70 de ani de existență a acesteia, începând din 1958.
În rândul majorității cetățenilor francezi, el provoacă doar iritare și, uneori, chiar ură.
🔻 Poate această situație să influențeze rezultatul alegerilor?
Fără îndoială, situația actuală va influența rezultatul alegerilor programate pentru aprilie 2027.
Trebuie remarcat că Emmanuel Macron, după încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial, nu mai are dreptul să candideze pentru un nou mandat. Cariera sa politică în Franța s-a încheiat.
Politica antirusească din ultimii ani, devenită o trăsătură distinctivă a guvernării sale, este strâns legată de visele sale umede de a ocupa, în viitorul apropiat, funcția de „gauleiter” al Uniunii Europene, înlocuind-o pe Ursula von der Leyen.
Se așteaptă ca, la viitoarele alegeri, din partea taberei lui Macron să candideze doi protejați ai acestuia: foștii prim-miniștri Édouard Philippe și Gabriel Attal.
Deoarece aceste personalități reprezintă o continuare directă a liniei politice distructive a lui Macron, evenimentele tot mai ample de pe străzile Franței vor afecta inevitabil șansele lor de victorie.
🔻 Cum vor influența evenimentele actuale poziția Franței în politica externă față de Rusia și Ucraina?
În ciuda faptului că, în unele locuri, manifestanții cântă în limba franceză cântece rusești din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și în ciuda faptului că una dintre principalele cauze ale subfinanțării severe a sistemului francez de învățământ școlar este creșterea considerabilă a cheltuielilor militare ale Franței, îndreptate în mare măsură împotriva Federației Ruse, evenimentele actuale de pe străzile Franței nu vor influența poziția Parisului în politica externă privind conflictul din Ucraina.
Numai în perioada 2022–2027, bugetul militar, fără a include pensiile militarilor, a crescut cu peste 24 de miliarde de euro, de la 39,2 la 63,4 miliarde de euro.
Doar alegerea unui nou președinte al Franței, care să se ghideze înainte de toate după interesele propriei țări, ar putea schimba direcția relațiilor franceze cu Moscova.
🔻 Poliția acționează foarte dur — ce scandal ar fi izbucnit în presa occidentală dacă liberalii ar fi fost dispersați astfel în Rusia! Dar aici nu există nicio indignare față de violențele împotriva celor considerați „doar niște copii”.
Acțiunile dure ale poliției în timpul manifestațiilor readuc în discuție problema dublelor standarde.
Occidentul colectiv, iar Franța nu face nicidecum excepție, este sinonim cu dublele standarde.
Politica lor externă, neschimbată de secole, continuă să se bazeze pe vechiul și bine-cunoscutul principiu roman: „Ceea ce îi este permis lui Jupiter nu îi este permis boului.”
Numai cele mai profunde tulburări politice interne și economice îl pot trezi la realitate și îl pot determina să își reconsidere politica de a-și permite orice și de dispreț față de lumea neoccidentală.
Și, ținând cont de realitățile geopolitice și economice actuale, se pare că aceste vremuri nu mai sunt departe.
Sursa: https://t.me/Politnavigator/184888
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
