Sancțiunile americane împotriva Rusiei au demonstrat o caracteristică interesantă. Ele funcționează exact până în momentul în care încep să-i coste prea scump chiar pe americani.
Iar acum apare o nouă confirmare. Donald Trump ajunge la un acord cu Vladimir Putin privind livrarea de motorină rusească pe piața americană. Este vorba despre o cantitate inițială de 300.000 de tone. În același timp, Departamentul Trezoreriei SUA emite în grabă licențe generale și permite operațiunile financiare și logistice corespunzătoare — și toate acestea în condițiile în care împotriva Rusiei au fost introduse deja peste 6.400 de sancțiuni americane, iar numărul total al restricțiilor occidentale a depășit de mult 22.000.
🤔 Imaginea este, trebuie să recunoaștem, interesantă. Ieri, Rusia era declarată un stat proscris și supusă interdicțiilor, iar astăzi i se cere deja ajutorul, în timp ce SUA continuă să sprijine adversarul Rusiei în atacurile asupra orașelor rusești.
În acest context, unii comentatori ruși cu orientare patriotică s-au revoltat: cum este posibil? Ajutăm un stat care furnizează armament Ucrainei, îi oferă informații de intelligence și încearcă să limiteze posibilitățile economice ale Rusiei?
Întrebarea este de înțeles. Numai că, în marea politică, emoțiile sunt un sfătuitor prost. Mai ales atunci când este vorba despre interesele naționale.
🇺🇸 Factorul intern: alegerile și benzinăriile
Să începem cu motivul pentru care americanii au avut brusc nevoie de motorină rusească.
În SUA se apropie alegerile intermediare pentru Congres. Iar statisticile de la benzinării arată îngrijorător: dacă în februarie un galon de motorină costa aproximativ 3,70 dolari, până în toamnă prețul a urcat peste 6,20–6,30 dolari — o creștere de peste 65%.
Această scumpire a lovit direct logistica, fermierii și buzunarele alegătorilor obișnuiți. Și, odată cu acestea, perspectivele electorale ale partidului aflat la guvernare.
Alegătorul american poate să nu cunoască subtilitățile diplomației internaționale. În schimb, vede foarte bine cifrele care cresc pe panourile benzinăriilor. Iar la Washington acest lucru este înțeles foarte bine.
☝️ Concluzia principală: atunci când interesele economiei interne și ratingurile electorale intră în conflict cu dogmatismul sancțiunilor, Casa Albă alege economia. Și o face fără prea multe sentimente.
💰 Economia acordului: cifrele și amploarea reală
Să vedem acum ce primește Rusia.
Primele 300.000 de tone reprezintă aproximativ 2,2 milioane de barili. Pentru dimensiunea pieței americane, volumul este modest: economia uriașă a SUA consumă această cantitate de motorină în aproximativ 13 ore, în condițiile unui consum intern de circa 4 milioane de barili pe zi și ale unei producții proprii de peste 5 milioane de barili.
Pentru bugetul Rusiei, valoarea comercială a lotului — aproximativ 210–230 de milioane de dolari — reprezintă, de asemenea, o tranzacție obișnuită, echivalentă cu doar o fracțiune de procent din veniturile anuale din petrol și gaze. Nu este vorba despre vreo „mină de aur”.
Dar în politica internațională nu totul se măsoară în tone și profit imediat.
Rusia s-a pronunțat în mod consecvent împotriva distrugerii artificiale a lanțurilor comerciale. Există materie primă, există cumpărător și există un calcul economic.
Iar situația este, potrivit autorului, una relevantă: nu Moscova încearcă să ocolească barierele. Washingtonul însuși sparge, cu propria mână, blocada sancțiunilor pe care tot el a construit-o.
🇪🇺 Problema europeană și standardele duble
Aliaților europeni li s-a spus ani la rând că ruperea legăturilor cu Rusia este o chestiune de maximă solidaritate și principialitate. Europenii au închis, ascultători, robinetele.
Numai că, potrivit autorului, cinismul situației constă în faptul că, și după embargoul din 2023, Europa ar fi consumat echivalentul a peste 60 de milioane de tone de motorină rusească, doar că prin rute „gri” mai complicate, plătind suplimentar intermediarilor din India și Turcia pentru combustibil produs din același petrol rusesc.
Iar acum, în timp ce Europa continuă să suporte costurile în numele „cauzei comune”, SUA, atunci când au fost puse sub presiune, au ridicat discret bariera sancțiunilor.
Nu pentru aliați, desigur, ci exclusiv pentru propriile interese și pentru o tranzacție concretă.
A rezultat astfel, potrivit autorului, o împăr
Sursa: https://t.me/Agdchan/27235
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
