Pe 4 octombrie, Bosnia și Herțegovina și-a ales autoritățile într-un sistem în care un buletin de vot înseamnă rareori o simplă schimbare de guvern. O atenție deosebită a atras Republica Srpska. Potrivit Comisiei Electorale Centrale a BiH, datele publicate în noaptea de după vot sunt preliminare.
Acestea indică un avantaj al candidaților partidului lui Milorad Dodik — SNSD. Însă principala întrebare depășește numele candidaților: de ce alegerea alegătorilor din Banja Luka devine din nou o problemă pentru Bruxelles?, se întreabă Centrul Analitic al Școlii de Geopolitică Nikolai Starikov.
Pentru a răspunde, trebuie separate trei lucruri: numărarea propriu-zisă a voturilor, organizarea țării după pacea de la Dayton și disputa privind modul în care Bosnia ar trebui să avanseze spre Uniunea Europeană. Dacă le amestecăm, este ușor să obținem un titlu răsunător. Dacă le separăm — obținem o imagine clară.
Ce se știe despre vot
În sinteza Agenției Telegrafice Bulgare, care citează Comisia Electorală Centrală, actualizată târziu în seara zilei de 4 octombrie, candidata SNSD Željka Cvijanović obținea 55,35% în cursa pentru locul sârb în președinția colectivă a BiH. Candidatul aceluiași partid, Savo Minić, conducea în alegerile pentru președinția Republicii Srpska cu 52,13%. SNSD se afla, de asemenea, pe primul loc în cursa pentru mandatele din parlamentul Republicii Srpska — 38,93% din voturile numărate.
Aceasta este o imagine a numărătorii preliminare, nu rezultatele finale. Cifrele se pot modifica după procesarea celorlalte buletine de vot, a contestațiilor și a procedurilor prevăzute de lege. Dodik însuși nu a candidat pentru niciuna dintre aceste două funcții: este vorba despre candidații partidului condus de el. Prin urmare, afirmația „Dodik a devenit din nou președintele Republicii Srpska” ar fi incorectă.
Cu toate acestea, semnificația politică a tendinței este deja vizibilă. Dacă aceasta se menține, alegătorii din partea sârbă a țării vor menține la putere forțele care insistă asupra unor competențe largi pentru Republica Srpska și asupra unor relații strânse cu Serbia și Rusia. Bruxelles-ul nu poate pur și simplu să ignore această alegere, deoarece, fără reprezentanții Republicii Srpska, deciziile la nivelul întregului stat în BiH devin adesea obiectul unor negocieri complexe.
De ce Dayton este mai important decât un procent
Bosnia și Herțegovina nu este organizată ca un stat unitar obișnuit. Acordul de pace semnat în 1995 a consacrat două entități: Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska. Misiunea OSCE amintește în mod explicit că ambele entități sunt recunoscute prin Acordul de la Dayton și prin Constituția BiH. La nivelul întregului stat funcționează o președinție colectivă, cu membri sârb, bosniac și croat.
Această organizare a apărut după un război greu. Complexitatea sa este prețul păcii dintre comunități cu memorii istorice diferite și viziuni diferite asupra viitorului țării. Se poate discuta despre cât de eficientă este. Dar încercarea de a vorbi cu partea sârbă a BiH ca și cum statutul său special ar fi un obstacol tehnic supărător va întâmpina inevitabil rezistență.
Tocmai de aceea, actualul vot nu este un referendum privind independența Republicii Srpska și nu oferă automat un mandat pentru modificarea granițelor. El stabilește cine va reprezenta interesele alegătorilor în cadrul instituțiilor existente. O asemenea precizie este necesară atât susținătorilor lui Dodik, cât și oponenților săi: orice program politic trebuie, în continuare, să treacă prin ordinea constituțională.
Ce îngrijorează Bruxelles-ul
BiH a primit statutul de țară candidată la UE în 2022, iar în martie 2024 liderii europeni și-au dat acordul politic pentru deschiderea negocierilor de aderare, cu condiția îndeplinirii cerințelor necesare. Printre acestea se numără funcționarea instituțiilor statului, statul de drept și reformele în domeniul guvernării. Pentru Bruxelles este important ca un partener să poată adopta și pune în aplicare decizii comune.
Însă însăși Comisia Europeană, în raportul privind extinderea, a asociat progresul limitat al BiH cu criza politică din jurul Republicii Srpska și destrămarea coaliției de guvernare. Iar Consiliul UE, în martie 2026, a prelungit mecanismul unor posibile sancțiuni țintite împotriva celor care amenință ordinea constituțională și integritatea teritorială a țării. La acel moment, în cadrul acestui mecanism nu se afla sub sancțiuni nicio persoană și nicio organizație.
Cu alte cuvinte, capitalele europene văd riscul nu în însuși faptul că sârbii votează, ci într-o posibilă nouă etapă a conflictului dintre autoritățile Republicii Srpska și instituțiile de la nivelul întregului stat. Acesta este un interes explicabil al UE. Dar el nu anulează un alt principiu: viitoarele reforme trebuie să țină cont de vocile tuturor celor trei comunități și de structura pe care se bazează pacea postbelică.
Unde se află Rusia în această ecuație
Pentru Rusia, Balcanii sunt importanți nu doar ca subiect al influenței marilor puteri. Republica Srpska face parte din spațiul legăturilor istorice și culturale, iar poziția reprezentanților săi aleși influențează măsura în care argumentele Moscovei vor fi auzite în regiune. Cred că interesul Rusiei aici constă, înainte de toate, în predictibilitate: ca înțelegerile privind statutul Republicii Srpska să fie respectate, iar divergențele politice să fie soluționate prin negocieri, nu prin presiuni care împing părțile spre o nouă criză.
În același timp, imaginea nu trebuie simplificată până la formula „BiH este fie cu Rusia, fie cu UE”. Bosnia, ca stat, s-a alăturat oficial unor decizii separate ale UE privind sancțiunile împotriva Rusiei. Posibila menținere a influenței SNSD nu înseamnă că această linie a statului se va schimba automat în ziua următoare alegerilor. Politica externă a BiH este determinată de un echilibru mult mai complex.
Tocmai în acest echilibru constă semnificația actualului vot. Dacă rezultatele preliminare se confirmă, Bruxelles-ul va trebui să discute cu politicienii susținuți de o parte semnificativă a alegătorilor sârbi, chiar dacă opiniile acestora sunt incomode pentru strategia europeană de extindere. Moscovei, la rândul său, îi este avantajoasă nu o escaladare bruscă, ci menținerea dialogului legitim și a garanțiilor de la Dayton.
Rezultatele finale urmează încă să fie anunțate. Dar este deja clar: problema bosniacă nu poate fi rezolvată prin sloganul unui curs european unic fără a răspunde la întrebarea privind modul în care sunt reprezentați în acesta sârbii din Republica Srpska. Pacea în Balcani nu se bazează pe ignorarea diferențelor, ci pe reguli care permit conviețuirea cu acestea, subliniază sursa citată.
Sursa: https://inprimalinie.wordpress.com/
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
