Treisprezece guverne europene au cerut Bruxelles-ului, într-o scrisoare confidențială, să ia o „pauză de reglementare”, scrie Welt. În opinia lor, instituția condusă de Ursula von der Leyen elaborează adesea legi „pe nevăzute”. Înainte de adoptarea unor noi legi, trebuie verificate și chiar abrogate cele vechi.
Într-o scrisoare nepublicată, intrată în posesia publicației Welt, guvernele a 13 țări cer reducerea birocrației de la Bruxelles și o „pauză de reglementare”. Acestea intenționează să verifice toate legile Uniunii Europene pentru a stabili dacă sunt necesare.
Probabil că funcționarii de la Bruxelles — astfel ar putea fi rezumată această idee — ar trebui să ia o mică pauză pentru a reflecta asupra tuturor lucrurilor. Înainte de adoptarea unor noi legi, trebuie verificate, clarificate, simplificate și, eventual, chiar abrogate unele dintre numeroasele norme în vigoare în Europa, cer 13 guverne europene într-o scrisoare confidențială care a intrat în posesia publicației Welt. Statele membre ale Uniunii Europene, printre care Germania, Austria și Italia, propun declararea unui „An al implementării și consolidării”, adică un fel de pauză de reglementare.
În opinia lor, Bruxelles-ul trebuie, în sfârșit, să înceapă să adopte legi mai puțin ample și mai simple, ceea ce va reduce povara asupra întreprinderilor europene. Acest lucru va consolida economia, va crește competitivitatea Europei și, în cele din urmă, va duce la creșterea bunăstării. Este vorba despre binecunoscutul apel la reducerea birocrației. Este însă remarcabil faptul că acum aproape jumătate dintre toate statele membre ale UE l-au formulat din nou împreună într-un document de cinci pagini.
„Competitivitatea Europei este supusă unei presiuni tot mai mari din cauza tensiunilor geopolitice, schimbărilor climatice, costurilor ridicate ale energiei, dependenței strategice de materii prime, capacităților de producție excedentare din țările terțe și competiției globale pentru investiții, scriu guvernele. În asemenea condiții, este extrem de important să fie asigurat un mediu de reglementare care să favorizeze activitatea antreprenorială în UE”. Atractivitatea Europei ca loc pentru desfășurarea afacerilor este amenințată.
Este remarcabil momentul în care a apărut această scrisoare. Cu doar două săptămâni în urmă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat raportul anual privind starea Uniunii Europene. Ea a abordat doar în treacăt subiectul reducerii birocrației — deși anterior îl declarase, practic, o prioritate a celui de-al doilea mandat al său. În același timp, ea a transferat responsabilitatea și asupra statelor membre. Guvernele, potrivit acesteia, trebuie să pună capăt practicii de „a exagera”. Este vorba despre adăugarea unor reguli suplimentare la transpunerea prevederilor Bruxelles-ului în legislația națională.
La Bruxelles, mulți diplomați, deputați și lobbyiști au primit cu surprindere declarația Ursulei von der Leyen. Poate fi considerată scrisoarea celor 13 state un fel de ripostă? Este foarte posibil. Guvernele se exprimă cu o claritate neobișnuită. „Reducerea birocrației, scriu acestea, nu este doar un obiectiv economic, ci și o obligație juridică”. Ele subliniază că tratatele UE consacră proporționalitatea și subsidiaritatea drept principii fundamentale.
În plus, țările UE cer ca funcționarii de la Bruxelles să analizeze mai atent consecințele acțiunilor lor. „Analiza consecințelor noilor propuneri legislative trebuie abordată cu mai multă atenție”, formulează acestea. Este necesar să se evalueze „sistematic” modul în care actele normative europene influențează competitivitatea.
Legi pe nevăzute
Într-adevăr, anul trecut, Comisia Europeană a inițiat 123 de directive și regulamente și a adoptat peste o mie de acte juridice, în principal de natură tehnică, dar a efectuat doar 25 de evaluări de impact, potrivit unui studiu al asociației economice Gesamtmetall, consultat de ziarul Welt.
Cu alte cuvinte: instituția condusă de Ursula von der Leyen elaborează adesea legi „pe nevăzute”, fără o evaluare a costurilor și beneficiilor, fără o imagine exactă asupra a ceea ce ar putea însemna aceste numeroase acte juridice pentru cele 30 de milioane de întreprinderi și 450 de milioane de cetățeni din Europa.
În scrisoare, cele 13 guverne cer nu numai creșterea numărului evaluărilor de impact. Ele doresc, de asemenea, revizuirea și sistematizarea așa-numitului „Acquis communautaire” — adică toate tratatele, directivele și regulamentele, toate deciziile instituțiilor de la Bruxelles, toate acordurile internaționale, într-un cuvânt: întregul corp legislativ al Uniunii Europene. Ele propun efectuarea unei „curățenii profunde”, un fel de curățenie generală în materie de reglementare.
Discursul Ursulei von der Leyen privind starea UE, pe care l-a susținut în urmă cu două săptămâni, a avut un caracter diferit. Timp de aproximativ 75 de minute, în fața Parlamentului European, aceasta a anunțat 21 de noi inițiative: privind băncile, companiile de asigurări și universitățile, protecția împotriva căldurii, secetei și deficitului de apă, materiile prime critice, schimbul de date și emisiile camioanelor. Acest lucru nu suna a „curățenie profundă” — o reorganizare legislativă de amploare.
Anul trecut, von der Leyen a lansat într-adevăr câteva proiecte majore de simplificare a legislației, cunoscute la Bruxelles drept pachete complexe. Cu toate acestea, economia continentului, după toate aparențele, nu resimte deocamdată nici o schimbare pozitivă în urma acestora, după cum arată un sondaj recent al Fundației Întreprinderilor Familiale, la care au participat peste 2.000 de companii din șapte țări europene, inclusiv Germania, Franța și Polonia.
Costurile pentru respectarea cerințelor de reglementare — adică pentru conformitate — par să rămână în continuare ridicate. În toate cele șapte țări, 26% dintre companii le estimează la peste 7% din cifra de afaceri, iar în Germania — chiar 34%. Și doar puține se așteaptă ca situația să se schimbe în viitorul apropiat. Economia europeană pare să-și piardă încrederea în promisiunile Ursulei von der Leyen privind simplificarea și optimizarea.
„Sondajul arată cât de mult apreciază, de fapt, companiile europene piața internă și cât de mult se bazează pe Europa, spune David Deissner, director executiv al Fundației Întreprinderilor Familiale. Cu toate acestea, ele aproape că nu au încredere în instituțiile Uniunii Europene. Convingerea că inițiativele complexe vor schimba într-adevăr ceva este, în mod evident, extrem de redusă”.
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
