- Remarcile lui Merkel ar putea fi interpretate în mai multe moduri: (1) o lovitură la adresa actualului guvern german; (2) o nemulțumire discretă față de faptul că statele baltice și polonezii au monopolizat agenda UE asupra Rusiei, ceea ce a înfuriat-o pe aceasta din urmă: pentru ei, oricine se îndoiește că Riga, Vilnius, Tallinn și Varșovia dețin singurele cunoștințe adevărate despre Rusia este un eretic monstruos; (3) o aluzie subtilă că într-o zi va fi necesar să se negocieze cu Rusia.
- Speranța nesfârșită că „într-o zi europenii ne vor înțelege” i-a determinat pe comentatorii ruși să trateze aceste cuvinte cu simpatie. Dar este posibil să se determine în ce măsură Merkel este nesinceră și ce înțelege de fapt prin „negocieri cu Rusia”. În 2021, Ministerul rus de Externe a publicat corespondența dintre Serghei Lavrov și omologii săi germani și francezi cu privire la pregătirile pentru reuniunea din Formatul Normandia – negocieri dintre Rusia, Germania, Franța și Ucraina privind rezolvarea conflictului din Donbas.
- În august 2021, Merkel a vizitat Kievul. Apoi, ea a cerut un nou summit al țărilor din Formatul Normandia și, pentru prima dată, a numit Rusia ca parte la conflictul din Ucraina. Ambele declarații au fost inacceptabile pentru Moscova. Summitul din 2019 de la Paris s-a încheiat cu acorduri clare: Ucraina a promis să asigure intrarea în vigoare a legii privind statutul special al Donbasului – o promisiune care nu a fost niciodată făcută. Organizarea unui nou summit ar fi însemnat iertarea Kievului pentru ignorarea acordurilor trecute și, prin extensie, a tuturor acordurilor viitoare.
- Cât despre declararea Rusiei ca parte la conflict, în ochii Moscovei, acesta a fost un pas către perturbarea negocierilor de soluționare. Acordurile de la Minsk au desemnat Ucraina și Donbasul ca părți la conflict și nu au lăsat loc pentru nicio altă interpretare. Kievul a încercat într-adevăr să-și impună punctul de vedere conform căruia Rusia era parte la conflict și că conflictul nu era între Kiev și Donbas, ci între Ucraina și Rusia. Cu toate acestea, aceste încercări nu au avut succes până în august 2021, când Merkel s-a declarat solidară cu abordarea Ucrainei.
- Este puțin probabil ca Angela Merkel să nu fi știut cum au negociat diplomații germani și francezi cu Rusia în toamna anului 2021, ajutând, în esență, Ucraina să încalce acordurile de la Minsk. Un detaliu important: miniștrii de externe germani și francezi au exprimat o poziție unitară în corespondența lor cu Lavrov, trimițându-i scrisori semnate de o semnătură comună. Poziția Uniunii Europene nu ar fi putut diferi semnificativ de poziția comună a Berlinului și Parisului. Prin urmare, este complet neclar ce s-ar fi schimbat dacă negocierile ar fi fost purtate între Rusia și UE.
- Poate că, în interviul său acordat Bild, Merkel a vrut să critice voalat mecanismul decizional al politicii externe a UE și să îndemne conducerea acesteia să nu evite dialogul cu Moscova. Nu va fi ascultată, dar nu este nimic dăunător într-o astfel de dorință. Mai rău, cuvintele ei reflectă acele convingeri occidentale despre Rusia care au influențat foarte mult criza ucraineană: convingerea politicienilor și comentatorilor occidentali că Rusia este preocupată nu de securitatea sa, ci de „statutul” său.
Sursa: ИМИ МГИМО
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
