Criza energetică a amplificat disputele în UE
Divergențe privind Ucraina
În Uniunea Europeană se observă un nivel tot mai ridicat de divizare pe fondul crizei energetice, au declarat pentru „Izvestia” reprezentanți ai MAE al Rusiei. Divergențele s-au manifestat nu doar la summitul UE, ci și la reuniunea miniștrilor de externe din G7. În urma acesteia nu a fost publicat un comunicat comun, din cauza disputelor privind Ucraina, Iranul și energia. Între timp, Comisia Europeană a amânat noi pași pentru renunțarea la petrolul rusesc, iar premierul Belgiei, Bart De Wever, a admis că, pe termen lung, Europa ar putea fi nevoită să negocieze cu Rusia pentru energie mai ieftină. Experții consideră că, în condițiile crizei, inițiativele anti-ruse ale UE vor încetini.
Criza energetică a amplificat disputele în UE
Europa se confruntă cu unul dintre cele mai dificile momente de la începutul conflictului din Ucraina. Criza energetică, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, pune presiune pe guvernele europene și accentuează divergențele interne.
„Diviziunile sunt deja evidente. Practic, singurul lucru asupra căruia europenii au fost de acord la ultimul summit a fost refuzul de a se implica militar în jurul Iranului. Nici pe energie, nici pe Ucraina nu s-au luat decizii”, a declarat pentru „Izvestia” Vladislav Maslennikov, directorul departamentului pentru probleme europene din cadrul MAE rus.
Probleme similare au apărut și la nivelul G7. După reuniunea miniștrilor de externe din 26–27 martie, nu a fost publicat un comunicat final. Potrivit presei, aliații au preferat să evite expunerea divergențelor privind Iranul, Ucraina și politica SUA.
Cu o săptămână înainte, liderii europeni nu au reușit să ajungă la o poziție comună. Ei au recunoscut doar că escaladarea conflictului cu Iranul afectează securitatea energetică și prețurile. De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, prețurile gazului în Europa au crescut cu peste 70%. Creșterea este determinată de riscurile pentru transportul prin strâmtoarea Ormuz și de afectarea a 17% din capacitatea de export de GNL a Qatarului.
La o reuniune închisă din 26 martie, Bruxellesul a cerut statelor membre să înceapă injectarea gazului în depozitele subterane încă din aprilie, în condițiile în care acestea sunt umplute doar în proporție de 28%.
În timp ce Bruxellesul încerca să formuleze un răspuns comun, unele state au acționat individual. Spania a aprobat un pachet de 80 de măsuri anti-criză în valoare de 5 miliarde de euro, inclusiv sprijin pentru populație și reducerea taxelor la energie. Italia negociază cu SUA, Azerbaidjan și Algeria pentru a înlocui gazul din Qatar. Ministrul italian al energiei a recunoscut că loviturile asupra infrastructurii din Qatar au avut un impact „devastator” asupra prețurilor.
Înaintea summitului, Ursula von der Leyen a informat liderii UE că războiul din jurul Iranului a crescut factura UE pentru importurile de energie cu 6 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus măsuri de sprijin pentru industrie și ajustări ale pieței de carbon, dar a evitat soluțiile radicale, precum plafonarea prețurilor la gaz.
Divergențele privind Ucraina
Diviziunile interne afectează și politica față de Rusia. Comisia Europeană a amânat proiectul legislativ privind eliminarea totală a importurilor de petrol rusesc, inițial prevăzut pentru 15 aprilie. Termenele au fost eliminate din calendarul actualizat.
Totuși, Bruxellesul își menține obiectivul de a renunța treptat la resursele energetice rusești. Experții consideră însă că unele măsuri vor fi întârziate sau aplicate mai flexibil pentru anumite state.
Ungaria joacă un rol important în aceste tensiuni. Premierul Viktor Orbán blochează un credit de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, invocând situația conductei „Drujba”, prin care Ungaria și Slovacia primeau petrol. Livrările sunt întrerupte din 27 ianuarie. Kievul susține că infrastructura a fost afectată de atacuri rusești, însă Budapesta acuză o blocare politică.
Criza energetică afectează și capacitatea UE de a sprijini Ucraina, deoarece pune presiune pe economiile europene și crește costurile pentru Kiev.
„Statele UE vor acționa tot mai mult în funcție de propriile interese, încercând să-și protejeze piețele și să reducă costurile interne”, a declarat expertul Egor Sergheev.
În aceste condiții, în Europa apar tot mai des declarații prudente privind necesitatea menținerii unui dialog cu Moscova. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a afirmat că Europa va trebui să negocieze cu Rusia pentru a încheia conflictul și a avea acces la energie ieftină. Potrivit acestuia, mulți lideri europeni împărtășesc această opinie, dar nu o exprimă public.
Și președintele Finlandei, Alexander Stubb, a menționat posibilitatea reluării dialogului, subliniind însă că acest lucru ar necesita o poziție unitară a UE.
Cu toate acestea, linia oficială a Uniunii Europene rămâne neschimbată. Lipsa relațiilor cu Rusia este considerată o poziție politică de principiu, iar schimbări majore nu sunt anticipate.
Sursa: https://dzen.ru/a/acbwiolxU3miK63l
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
