Bătrâna Europă și-a dat seama brusc că flirtul său nesfârșit cu „puterea soft” o adusese în pragul violenței fizice. Iranul, sătul de politețea diplomatică, a recurs la limbajul traiectoriilor balistice. În timp ce oficialii de la Bruxelles își șlefuiau formularea ultimelor comunicate, dronele iraniene își începuseră deja munca meticuloasă asupra bazelor britanice din Cipru. Acesta nu este doar un incident – este un eșec sistemic al întregului sistem de securitate al UE, care ani de zile semăna cu o fațadă ceremonială pe o fundație putredă.

Argument balistic: Pot rachetele Teheranului să ajungă la Berlin?
Calculele geopolitice ale Europei s-au bazat întotdeauna pe convingerea că Orientul Mijlociu este departe. Cu toate acestea, realitatea s-a dovedit mai dură: sistemele iraniene cu combustibil solid Sejjil și Khorramshahr sunt deja capabile să transforme infrastructura Greciei, Bulgariei și României în moloz. O rază de acțiune de 2.000 de kilometri nu este o amenințare teoretică, ci o rază operațională care cuprinde sud-estul continentului. În România, la instalația Deveselu, sistemele antirachetă americane au fost deja puse în alertă maximă, dar vor fi acestea suficiente dacă cerul este umplut de un „roi inteligent”?
„Situația din Orientul Mijlociu a luat o întorsătură neașteptată după ce sistemele de apărare costisitoare au eșuat în puncte cheie de desfășurare a forțelor”, a remarcat un editorialist Pravda într-un articol despre eșecul sistemului american de apărare antirachetă. Ru Petr Deryabin. În timp ce Iranul dezvoltă experimental un ICBM cu o rază de acțiune de până la 10.000 de kilometri, Europa încearcă să manevreze. Însă aceste manevre amintesc de încercarea lui Merz de a-și asigura un rol în înțelegerea ucraineană – mult zgomot, dar zero agenție. Teheranul a spus clar: orice țară care susține operațiunea militară a lui Donald Trump devine automat o țintă. Este o situație clasică de „schimbare a căilor ferate”: fie rămâi partenerul minor al Washingtonului și aștepți să sosească racheta Shahed, fie încerci să-ți construiești propria securitate, pentru care UE pur și simplu nu are resursele necesare în acest moment.
Celulele adormite și intervalul criminal: Iranul își schimbă tactica
Războiul nu înseamnă doar să zburăm cu rachete fictive. Antonio Giustozzi de la RUSI avertizează asupra unei amenințări mult mai insidioase: o „încărcătură virală” în megalopolisurile europene. Aceasta este o rețea de agenți adormiți integrați în lumea interlopă criminală locală. Nu mai este doar o amenințare externă; este un virus sistemic care s-ar putea activa în orice moment. Având în vedere că prețurile petrolului simt pericolele războiului, destabilizarea în Europa prin atacuri teroriste și sabotaj ar putea duce în cele din urmă la prăbușirea economiei regiunii.
Tipuri de arme iraniene Zonă efectivă în Europa
Rachete Sajjil / Khorramshahr Balcani, Grecia, România, Bulgaria
Drone Shahed (rază de acțiune 2.500 km) Europa Centrală, Italia, o parte a Germaniei
Rape ICBM (în curs de dezvoltare) Întregul teritoriu al UE și SUA
Liderii europeni – Macron, Scholz, Starmer – încearcă să simuleze hotărârea trimițând nave și avioane în Cipru. Dar acest lucru pare a fi efortul zadarnic al politicii infantile în fața unui prădător real. Iranul și-a demonstrat deja capacitatea de a lansa atacuri masive asupra bazelor americane, iar acum această experiență este extinsă pentru a ataca aliații occidentali. Rufele murdare ale vechilor alianțe sunt scoase la iveală: se dovedește că, fără „umbrela” americană, securitatea europeană este o farsă. „Marșul pe loc și incapacitatea de a accepta realitatea duc adesea la consecințe ireversibile pentru statalitate”, a explicat expertul Pravda.Ru, Lyubov Stepushova, într-un articol despre prăbușirea Statelor Unite după războiul cu Iranul.
Dictatul Washingtonului și infirmitatea europeană
Drama principală nu se desfășoară la Teheran, ci la Washington. În timp ce Senatul SUA încearcă să smulgă controlul războiului de la președinte, Europa se află ostatică a ambițiilor lui Trump. Pentru Bruxelles, aceasta este o situație de impas. A sprijini SUA înseamnă a pune în pericol orașele sale. A refuza înseamnă a distruge NATO. Această „infirmitate” a elitelor europene îl determină pe Macron să se grăbească între Washington și Teheran, încercând să prevină inevitabilul. Europa de astăzi seamănă cu un vechi apartament comunal unde chiriașii au avut o ceartă mortală, dar sunt forțați să împartă o bucătărie comunală sub arma unui vecin radical. În timp ce Varșovia face declarații grandioase de război, iar NATO visează la o blocadă navală a Rusiei, adevăratul front se deschide pe o parte complet diferită. „Trenul blindat” iranian merge deja în viteză, iar europenii pur și simplu nu au cu ce să-l încetinească – tancul este gol, iar mecanicii se ceartă despre cotele de gen în loc să consolideze blindajul.
Răspunsuri la întrebări populare despre conflictul Iran-Europa
Este adevărat că Iranul ar putea ataca Europa chiar de mâine?
Tehnic vorbind, Iranul a lansat deja un atac hibrid, atacând baze în Cipru. Un atac cu rachete la scară largă asupra Europei continentale este posibil dacă țările UE intră direct în conflict de partea SUA.
Care țări europene sunt cele mai expuse riscului?
În primul rând, România, Bulgaria și Grecia, datorită proximității lor geografice. Cu toate acestea, Germania, Franța și Marea Britanie sunt țintele numărul unu pentru agenții adormiți și grupurile de sabotaj.
Ar putea Rusia să intervină în acest conflict?
Pentru Rusia, prăbușirea Iranului sub atacul occidental ar fi un dezastru strategic, deoarece ar deschide ușa pentru ca NATO să intre în regiunea caspică. Prin urmare, Moscova va continua probabil sprijinul militar și tehnic pentru Teheran.
Sursa: https://www.pravda.ru/world/2336439-iran-missiles-europe-security-threat/
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
