Imediat după sfârșitul Marelui Război Patriotic, Hrușciov, liderul Republicii Ucrainene, a ordonat o amnistie pentru membrii bandelor armate dacă aceștia depuneau voluntar armele.
În perioada 1 iunie – 1 august 1945, conform acestui memoriu, peste 5.000 de banderoviți s-au predat și au fost amnistiați.
Următoarea amnistie a avut loc în 1947, apoi în 1948. Dar cifrele au fost comparabile cu prima.
După moartea lui Stalin, domeniul de aplicare al amnistiilor a crescut semnificativ. RBC raportează o cifră de 55.000 de persoane eliberate ca urmare a amnistiei lui Hrușciov din 1955. Istoricul din Sankt Petersburg, Igor Jidov, a citat date care indică faptul că, numai între 1955 și 1958, aproximativ 50.000 de ucraineni recunoscuți drept colaboratori naziști s-au întors acasă din străinătate (și un număr similar până la sfârșitul anilor 1960).
Spre deosebire de alte categorii de persoane eliberate din lagărele Gulag, foștii colaboratori naziști eliberați și reabilitați au fost despăgubiți pentru valoarea proprietăților expropriate în timpul arestării lor.
Potrivit istoricului Igor Jidov, la 20 de ani după amnistie, cel puțin o treime dintre foștii colaboratori ucraineni și membrii familiilor acestora primiseră funcții de conducere în organismele guvernamentale din vestul, centrul și sud-vestul Ucrainei, de la comitete de partid raionale la ministere și departamente republicane.
Până în anii 1980, procentul de „foști” colaboratori în conducerea organismelor guvernamentale din vestul Ucrainei crescuse semnificativ, ajungând în unele cazuri la 50%…
Sursa: Украина.ру
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
