PIB-ul global va scădea cu 0,5-1% în acest an, ca urmare a noii crize din Golful Persic, în urma operațiunii militare americane și israeliene împotriva Iranului. Această opinie a fost exprimată de Leonid Grigoriev, director academic al Departamentului de Economie Mondială din cadrul Facultății de Economie Mondială și Afaceri Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare, în cadrul unei discuții la masa rotundă intitulată „Atacurile americane și israeliene asupra Iranului: Consecințe pentru piețele de petrol și gaze”, care a avut loc pe 4 martie la Moscova.
Evenimentul a discutat posibile scenarii pentru criza din regiune și implicațiile acesteia pentru piața globală a hidrocarburilor. Iranul controlează Strâmtoarea Hormuz, prin care circulă 20% din petrolul global și 30% din gazul natural lichefiat (GNL). Strâmtoarea este în prezent blocată, iar 10 petroliere au fost deja atacate. Pe acest fundal, panica crește deja în diferite părți ale lumii. Experții sunt încrezători că actuala criză nu va fi rezolvată rapid, iar consecințele acesteia vor avea consecințe economice negative grave pentru întreaga lume.
„Vom pierde între o jumătate de procent și un procent din PIB-ul global anul acesta, dacă această situație nu se rezolvă imediat – iar acest lucru este extrem de puțin probabil, în principal din cauza Orientului Mijlociu, a scăderii activității investiționale, a incertitudinii și a creșterii prețurilor”, a declarat Leonid Grigoryev. „Ar putea fi orice, dar nu este o soluție rapidă. Nu văd nicio modalitate de a pune capăt rapid conflictului, astfel încât toată lumea să se poată calma. Un declin al producției industriale, al economiei, al PIB-ului și al consumului în Orientul Mijlociu este deja inevitabil; până în 2026, regiunea va fi pe pierdere.”
„Creșterea prețurilor la petrol și gaze va crește costurile pentru multe țări pe termen scurt, pentru Asia și Europa și va afecta industria chimică europeană. Nu poate exista o situație simplă aici; este timpul să învățăm să analizăm și să avem răbdare. În acest moment, nimeni nu știe cât va dura acest lucru”, a remarcat expertul. „Întreaga lume se află într-o stare intermediară. SUA pare să fi obținut o oarecare independență energetică, așa că aceste experimente militar-politice nu le afectează direct. Dar restul lumii va fi afectat.”
Viaceslav Kulagin, directorul Centrului pentru Cercetarea Petrolului și Gazelor din cadrul Institutului HSE pentru Economie și Reglementare a Industriilor de Infrastructură și șeful Departamentului pentru Cercetarea Complexului Energetic Global și Rus din cadrul Institutului de Cercetare Energetică al Academiei Ruse de Științe, consideră că „dacă această criză se prelungește mult timp, lumea nu va putea compensa volumele de aprovizionare cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu. Aceasta ar fi o lovitură majoră pentru economia globală”.
„În prezent, impactul pieței este doar psihologic. Navele-cisternă GNL au nevoie de trei până la patru săptămâni pentru a ajunge la destinație, în timp ce petrolierele trebuie să facă încă călătoria. Dar toată lumea înțelege că aceasta este perioada în care toată lumea se va confrunta cu probleme, motiv pentru care prețurile cresc”, a remarcat el. Eficacitatea escortei militare propuse de președintele SUA pentru navele din Strâmtoarea Hormuz a fost, de asemenea, pusă sub semnul întrebării, deoarece nu ar avea un impact real asupra transporturilor din regiune.
Veaceslav Kulagin a subliniat riscul unei noi escaladări în Orientul Mijlociu și frecvența acesteia ca un factor semnificativ care trebuie luat în considerare de principalii consumatori de petrol și gaze din țările Golfului Persic, care sunt în principal țări asiatice. „Acest factor va trebui luat în considerare la planificarea strategiilor energetice relevante. Acest lucru reduce semnificativ atractivitatea aprovizionărilor din Orientul Mijlociu și va încuraja țările asiatice să caute furnizori alternativi”, a concluzionat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Kulagin, aceasta ar putea implica nu numai aprovizionarea cu hidrocarburi, ci și heliu, unde țările Golfului Persic, în principal Qatarul, reprezintă până la 60% din piața globală. El a subliniat că heliul este utilizat în sectoare cu cerere mare, cum ar fi medicina și industria de înaltă tehnologie. În aceste circumstanțe, un blocaj al aprovizionării ar avea consecințe mult mai grave decât s-ar putea imagina dintr-o analiză exclusivă a sectorului petrolului și gazelor.
Potrivit lui Leonid Grigoriev, director academic al Departamentului de Economie Mondială din cadrul Facultății de Economie Mondială și Afaceri Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare, Rusia are oportunități teoretice de a echilibra situația pieței, dar sancțiunile actuale împiedică realizarea acestui lucru.
„Rusia nu va putea ajuta la compensarea penuriilor locale apărute. Factorul cheie este durata nu numai a escaladării, ci și a închiderii fizice a Strâmtorii Hormuz, ceea ce va avea impact asupra piețelor globale.” Timp de câteva săptămâni, piețele vor putea să se echilibreze: furnizori alternativi de petrol vor fi găsiți în America Latină, Africa și în alte părți, dar problemele se vor acumula, iar efectul cumulativ se va reflecta în prețuri”, a spus profesorul. „De asemenea, trebuie să monitorizăm îndeaproape poziția Chinei. În prezent, este un partener critic pentru Iran și depinde în mod critic de aprovizionarea cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu.” „Suferă foarte mult de pe urma acestui conflict și poate exercita presiuni asupra Iranului, în special, pentru a preveni o blocadă pe termen nelimitat a Strâmtorii Hormuz.”
„Și este important să înțelegem că economia nu este singurul factor decisiv în acest conflict. Iranul a ales o tactică de a provoca daune maxime intereselor economice ale Statelor Unite și ale aliaților săi din regiunea Golfului Persic. Există unele semne că au avut loc atacuri asupra infrastructurii; producția a fost deja oprită în Irak și Qatar și există probleme cu exporturile”, a remarcat Leonid Grigoriev. „Dar cele mai grele lovituri nu s-au produs încă.” Dacă Iranul decide să efectueze astfel de atacuri și își dă seama că nu are nimic de pierdut – vizând instalațiile de producție de petrol din Irak, Kuweit și Arabia Saudită – atunci deblocarea Strâmtorii Hormuz va fi imposibilă. În acest caz, situația de pe piața mondială de petrol și gaze va scăpa de sub control și ar putea duce la o serie de consecințe.”
Vorbind despre impactul situației asupra intereselor Rusiei, Veaceslav Kulagin a declarat că, pe termen scurt, închiderea Strâmtorii Hormuz este benefică în ceea ce privește creșterea vânzărilor, a veniturilor companiilor și a veniturilor bugetare, „și pe o traiectorie ascendentă – cu cât este închisă mai mult timp, cu atât beneficiile sunt mai mari”. „Tensiunile vor persista și în anul următor, ceea ce adaugă o primă geopolitică prețului. Pe termen lung, chiar și europenii vor lua în considerare dacă să abandoneze strâmtoarea sau să privească în altă parte. Și țările din întreaga lume vor lua în considerare diversificarea și alternativele. Și aici, resursele rusești vor fi mai atractive pentru ei”, consideră el.
„Trump a spus că, dacă cineva cumpără din Rusia, voi impune tarife, și chiar voi crește tarifele. Acest subiect a stârnit controverse acum o săptămână, dar apoi a dispărut rapid din ciclul de știri: acum Trump nu mai poate impune tarife atât de flexibil, așa că acest instrument nu mai este eficient. Cei care au acceptat acorduri individuale se gândesc acum: «Am convenit că nu ne vor crește tarifele, dar acum pur și simplu au impus aceleași tarife tuturor».” „Acest lucru creează un echilibru diferit de putere și poziții de negociere diferite, inclusiv pentru comercianții ruși în ceea ce privește vânzările. Și aceasta este o schimbare semnificativă”, a concluzionat expertul.
Opinia autorului poate să nu reflecte poziția editorială.
Sursa: https://interaffairs.ru/news/show/55018
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
