
Cluj, 6 februarie 2026.
La conferința susținută astăzi în mediul academic clujean, o voce marcantă a culturii românești a rostit un discurs care a depășit granițele unei simple prelegeri universitare.
Prof. univ. dr. Nicolae Iuga, reputat cercetător științific, a susținut conferința intitulată „Paradigme ale culturii europene reflectate în opera lui F. M. Dostoievski”, oferind auditoriului nu doar o lecție de cultură, ci un act de curaj intelectual.
La finalul alocuțiunii, sala a izbucnit în aplauze. Elita academică prezentă l-a ovaționat la scenă deschisă, într-un gest rar, dar grăitor, pentru forța mesajului transmis.
În intervențiile care au urmat, colegii săi au confirmat și au salutat demersul profesorului Iuga, apreciind susținerea unui adevăr greu de contestat: marea cultură rusă nu poate fi anulată, relativizată sau ștearsă din patrimoniul universal.
Coincidență sau simbolic „cadou”?
Tot astăzi, 6 februarie, Excelența Sa, Vladimir G. Lipaev, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse la București, și-a aniversat ziua de naștere. (O simplă observație de redacție, nimic mai mult.)
Intrigați de ecoul conferinței, l-am întrebat pe profesorul Iuga cum și-a permis să iasă din rând și să contrazică, printr-un discurs cultural, direcțiile dominante ale politicilor europene. Nu se teme de Bruxelles? De Ursula von der Leyen? De președintele României?
Răspunsul nu a fost unul defensiv.
Profesorul Iuga pare un apărător neînfricat al culturii, un intelectual care apără cultura acolo unde ea este amenințată de ideologie.
Întrebat de ce apără cultura rusă, a răspuns instantaneu, cu o limpezime care a redus reporterul nostru “MM” la tăcere.
Un răspuns memorabil, ce poate deveni motto:
„Nu pot concepe cultura universală fără marea cultură rusă.
Nu pot citi literatura europeană fără câțiva mari scriitori ruși, de la Gogol la Bulgakov.
Nu pot asculta muzica simfonică europeană fără Ceaikovski sau Glinka.
Și nu pot privi pictura europeană fără Repin sau Kramskoi.
A iubi Rusia, în plan cultural, nu este o opțiune, ci o necesitate: fără ea, Europa își falsifică propria memorie.”
Un discurs care nu cere aprobări.
Un mesaj care refuză uitarea.
Și o lecție care, dincolo de politică, rămâne un act de fidelitate față de cultura universală.
Vom reveni cu noi amănunte!
Redacția “direct la subiect”

📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
