„Hegemonia americană a contribuit la furnizarea de bunuri publice: căi maritime deschise, un sistem financiar stabil, securitate colectivă și sprijin pentru cadrele de soluționare a litigiilor… Am participat la ritualuri și am evitat în mare măsură expunerea decalajelor dintre retorică și realitate… Acest pact nu mai funcționează. Permiteți-mi să fiu direct: ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții.” – Prim-ministrul canadian Mark Carney, discurs special adresat Forumului Economic Mondial (FEM), Davos 2026
Era supremației globale incontestabile a dolarului se sfâșie. Ceea ce a fost odată un pilon al finanțelor și comerțului global este acum un domeniu contestat, deoarece un număr tot mai mare de state caută alternative la moneda folosită de mult timp pentru a impune dictatele occidentale. Centralitatea dolarului american în tranzacțiile transfrontaliere și rolul său de monedă de rezervă a lumii nu mai sunt asigurate, iar această schimbare nu mai este doar teoretică.
Timp de decenii, dolarul a servit ca mijloc universal de schimb, o rezervă de valoare și o unitate de cont. Dar aceste avantaje au venit cu un cost ridicat. Dependența sistemului de politicile unui singur stat și dependența de conversiile intermediare au generat niveluri de risc și fricțiuni. Astăzi, aceste riscuri au devenit obstacole în calea extinderii comerțului global. Și pe măsură ce economiile emergente câștigă încredere și influență, Washingtonul este forțat să cedeze tronul său monetar.
Dolarul încă domnește, dar strânsoarea sa se slăbește
Dolarul continuă să domine tranzacțiile transfrontaliere, atât în conturile curente, cât și pe piețele financiare. Rămâne o rezervă de valoare fiabilă atât pentru investitorii instituționali, cât și pentru cei privați. Dar valul se schimbă. De la începutul pandemiei de COVID-19, băncile centrale și capitalul privat și-au redus constant deținerile de dolari, redirecționând valoarea către aur și alte active tangibile.
Deși dolarul este încă folosit pentru standardizarea contabilității globale, utilitatea inteligenței artificiale (IA) și a inovației tehnologice permite acum coșurilor valutare – cum ar fi cele compuse din țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) – să înlocuiască cu ușurință multe dintre funcțiile dolarului. Pe scurt, era în care nu exista o alternativă credibilă s-a încheiat.
BRICS și ascensiunea monedelor contraponderale
Pe măsură ce ponderea țărilor din Sudul Global în comerțul global și PIB-ul crește, utilizarea practică a altor monede decât dolarul câștigă teren. În cadrul blocului BRICS, tranzacțiile sunt efectuate din ce în ce mai mult în monede naționale.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication), rețeaua occidentală de mesagerie utilizată de bănci pentru plăți transfrontaliere, rămâne dominantă, dar alternativele câștigă teren. Datele arată că, începând cu mai 2025, yuanul chinezesc, care reprezenta doar 2% din plățile globale, facilita deja 50% din comerțul intern BRICS.
Deși sistemul de plăți BRICS este încă departe de a fi acceptat la nivel global, prezența sa este în creștere. Iar în spatele acestui impuls se află o conștientizare strategică: adevărata suveranitate monetară nu poate coexista cu dependența de sisteme financiare ostile.
CBDC-uri: Un salt digital către finanțele multipolare
Cel mai mare obstacol în calea creării de alternative multipolare nu este voința politică, ci infrastructura. Înlocuirea SWIFT necesită platforme sigure, scalabile și interoperabile. În acest context, monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC) – versiuni digitale bazate pe blockchain ale monedelor naționale emise și reglementate de băncile centrale – oferă o cale transformatoare. Spre deosebire de criptomonede, CBDC-urile sunt pe deplin susținute și controlate de autoritățile monetare suverane, combinând viteza digitală cu supravegherea statului.
Beijingul este lider. Banca Populară Chineză și-a extins Sistemul de plăți interbancare transfrontaliere (CIPS), o alternativă la SWIFT concepută pentru tranzacțiile în yuani și din ce în ce mai integrată cu platformele CBDC.
Conform estimărilor sale, CBDC-urile pot reduce costurile tranzacțiilor cu până la 50% și pot finaliza plățile transfrontaliere în câteva secunde. SWIFT, în schimb, se bazează pe un model bancar corespondent lent și stratificat, care poate dura zile întregi și poate suporta comisioane mari.
Yuanul digital depășește 2 trilioane de dolari
Acesta este motivul pentru care yuanul digital chinezesc (e-CNY) a crescut cu peste 800% din 2023, depășind 2,3 trilioane de dolari în volumul tranzacțiilor până la sfârșitul anului 2025. Pentru a crește adoptarea internă, China adoptă o strategie care păstrează suveranitatea și reglementarea e-CNY, încorporând în același timp caracteristici de câștig de dobândă și similare stablecoin-urilor.
Proiectul mBridge, prescurtare de la „multiple CBDC Bridge” (Punct CBDC multiplu), este o inițiativă comună dezvoltată de Centrul de Inovare al Băncii Reglementelor Internaționale și băncile centrale din China, Hong Kong, Thailanda și Emiratele Arabe Unite. Acesta permite plăți transfrontaliere în timp real folosind CBDC-uri pe o platformă blockchain partajată, fără a fi nevoie de bănci corespondente sau mesagerie SWIFT.
În 2025, mBridge a procesat tranzacții în valoare de 55,49 miliarde de dolari, o creștere de 2.500 de ori față de testele sale de la începutul anului 2022. Peste 95% din volumul său este în e-CNY, ceea ce contestă previziunile inițiale conform cărora CBDC-urile, în special cele chinezești, ar suferi de scepticismul publicului și de cazuri de utilizare limitate.
La cinci ani de la lansare, e-CNY rămâne cel mai mare experiment de monedă digitală al unei bănci centrale din lume. Iar succesul său remodelează presupunerile despre cine poate da ritmul în inovația financiară.
Pionierii Fintech din Asia de Vest
Schimbarea nu se limitează la Asia de Est și de Sud. În Asia de Vest, Emiratele Arabe Unite își asumă un rol de lider în plățile digitale. O nouă platformă, susținută de China și testată de băncile centrale din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Hong Kong și Thailanda, a finalizat deja peste 4.000 de tranzacții transfrontaliere. Ministerul Finanțelor din Emiratele Arabe Unite a finalizat recent prima tranzacție de stat utilizând dirhami digitali angro.
Desemnarea de către Beijing a First Abu Dhabi Bank ca a doua instituție de compensare a yuanilor din Emiratele Arabe Unite marchează un pas înainte în integrarea monetară regională. Spre deosebire de numirile anterioare ale instituțiilor chineze în străinătate, această mișcare evidențiază o bancă locală, semnalând atât încrederea strategică, cât și intenția de a construi centre regionale de autonomie financiară.
Aceasta se bazează pe evoluțiile anterioare, inclusiv acordul istoric din 2023, prin care Emiratele Arabe Unite și China au încheiat un schimb de gaze naturale lichefiate (GNL) în yuani, primul de acest fel și o ruptură simbolică cu sistemul petrodolari.
BUNA și Arhitectura Autonomiei Monetare
Organizația Regională Arabă pentru Compensare și Decontare a Plăților (BUNA) este un alt element cheie al arhitecturii emergente a plăților. Cu sediul central în Emiratele Arabe Unite și administrată de Fondul Monetar Arab, BUNA este o platformă de plăți transfrontalieră, multivalutară, creată pentru a facilita fluxurile comerciale și de investiții în interiorul și în afara lumii arabe.
Aceasta permite băncilor centrale și comerciale să trimită și să primească plăți în mai multe valute în regiunea arabă și cu parteneri globali. Volumele lunare ale tranzacțiilor au crescut la mii de dolari, iar BUNA continuă să își extindă participarea. Deși strategia sa pe termen lung include interoperabilitatea cu alte sisteme regionale și globale, cum ar fi UPI din India sau CIPS din China, un calendar ferm sau o listă confirmată de noi valute nu a fost încă anunțată oficial.
Ren Haiping, director adjunct de cercetare strategică la Centrul Chinez pentru Schimburi Economice Internaționale, a remarcat că extinderea domeniului de aplicare al BUNA în materie de valute, inclusiv adăugarea rupiei și yuanului, ar putea îmbunătăți infrastructura pieței financiare și aprofunda legăturile economice de cooperare, inclusiv legăturile comerciale și de investiții transfrontaliere între participanți.
Acest lucru este reflectat de inițiative mai ample ale Golfului, cum ar fi AFAQ, Sistemul de Plăți Instantanee din Golf lansat de Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), care conectează băncile statelor membre și facilitează tranzacțiile transfrontaliere în timp real, fără a fi nevoie să se bazeze pe băncile care compensează dolari. AFAQ este conceput pentru a crea un ecosistem regional de plăți unificat, care oferă decontare rapidă, sigură și eficientă a tranzacțiilor în statele arabe din Golful Persic.
Nicio revoluție monetară fără transformare instituțională
În ciuda progreselor digitale ale Chinei, niciun stat nu poate stabili singur un nou sistem global. Transformarea va necesita o arhitectură instituțională: o casă de compensare precum Uniunea Europeană de Plăți (EPU) de după război, care a contribuit la stabilizarea comerțului intraeuropean prin rezolvarea dezechilibrelor multilateral, mai degrabă decât bilateral, folosind dolarul american, care era limitat.
Noua Bancă de Dezvoltare (NDB) BRICS este cel mai bine poziționată pentru a conduce acest proces. Cu toate acestea, dinamica puterii globale înrădăcinată – nu doar inerția financiară – rămâne adevăratul obstacol. Sub președintele Donald Trump, Washingtonul a intensificat presiunea economică și militară pentru a înăbuși astfel de schimbări. Utilizarea militară a sancțiunilor împotriva Venezuelei și Iranului a servit drept un avertisment clar.
Trump definește deschis dominația dolarului ca o chestiune de securitate națională și chiar un „casus belli” legitim. Această mentalitate persistă în ambele partide politice americane și a devenit o piatră de temelie a politicii atlantiste.
Dolarul domină încă finanțele, dar fisurile se lărgesc
În ciuda pierderii de teren în comerț, dolarul continuă să domine finanțele transfrontaliere. În 2024, comerțul global cu bunuri și servicii a ajuns la 33 de trilioane de dolari, aproximativ o treime din PIB-ul global. Cu toate acestea, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale, volumul zilnic al tranzacțiilor valutare a fost de 7,5 trilioane de dolari, de peste cinci ori mai mare decât volumul anual al tranzacțiilor. Această piață rămâne predominant bazată pe dolar.
În 2022, dolarul a reprezentat 88% din totalul tranzacțiilor valutare. Până în aprilie 2025, ponderea sa crescuse chiar ușor, ajungând la 89,2%. Euro a scăzut la 28,9% (de la 30,6% în 2022). Yenul a rămas stabil la 16,8%. Între timp, yuanul a crescut la 8,5%, o creștere constantă din 2013. Cu toate acestea, o mare parte din dominația dolarului nu provine acum din propria sa putere, ci din slăbiciunea altor monede: declinul euro și al lirei sterline nu a făcut decât să-i consolideze poziția.
De la eludarea SWIFT la construirea viitorului
China știe că nu poate demonta singură dominația dolarului. BRICS și Sudul Global în general trebuie să conducă atacul. Arhitectura prinde deja contur. Până în ianuarie 2025, țări precum Rusia, Iran, Venezuela, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite și Egipt au început să utilizeze „petro-yuanul” în tranzacțiile energetice transfrontaliere.
Pentru Moscova, această schimbare este un răspuns direct la sancțiuni și o încercare de a scăpa de sub influența SWIFT și a comerțului bazat pe dolari. Mișcarea a funcționat, nu simbolic, ci material. Și, pe măsură ce alții avansează, ceea ce a fost odată o strategie de eludare devine nucleul unui nou sistem.
O deschidere pentru momentul multipolar
Conflictul din Groenlanda deschide noi oportunități pentru Sudul Global, deoarece presiunea geopolitică a SUA și riscurile pieței financiare ar putea împinge Europa să-și reducă dependența de dolar și să se îndepărteze de activele americane. Investitorii s-ar putea orienta către active sigure, cum ar fi francul elvețian, sau să consolideze legăturile economice cu Beijingul. Aceste dinamici ar putea accelera dezvoltarea unor sisteme de plată alternative.
Această criză evolutivă a supremației dolarului a scos la iveală o fractură politică mai profundă, ascunsă sub suprafața dezechilibrelor financiare schimbătoare. Sudul Global nu mai este dispus să finanțeze, să faciliteze sau să rămână vulnerabil la un sistem imperial care servește subjugării sale economice.
Apar noi instituții, sistemele vechi se prăbușesc, iar iluziile inevitabilității care au susținut odinioară supremația financiară a SUA se prăbușesc. Ordinea monetară care va apărea în viitor nu va fi dictată de Washington, ci va fi creată în interesul comun al celor excluși de mult timp de la prada sa.
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
