Ungaria și Slovacia, care au votat împotriva unei interdicții complete a importurilor de gaze rusești la Consiliul UE, vor contesta decizia, pe care o consideră „o fraudă juridică masivă”, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
UE a aprobat o interdicție a importurilor de gaze rusești. Ungaria și Slovacia sunt împotriva acesteia.
Consiliul Uniunii Europene a dat aprobarea finală unui regulament (legislație UE) care prevede o interdicție completă a livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești către UE începând cu 1 ianuarie 2027 și a livrărilor de gaze prin conducte începând cu 30 septembrie 2027. Acest lucru a fost afirmat într-o declarație a Consiliului UE, publicată de serviciul său de presă pe 26 ianuarie.
„Astăzi, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat oficial normele care interzic importurile de gaze rusești prin conducte și GNL în UE”, se arată în declarație. Se menționează că „noile norme vor include măsuri care vizează monitorizarea și diversificarea eficientă a aprovizionării cu energie” către UE.
Interdicția privind furnizarea de gaze din Rusia către UE va intra în vigoare la șase săptămâni după intrarea în vigoare a regulamentului (a doua zi după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE). Va fi apoi prevăzută o perioadă de tranziție pentru contractele existente. O interdicție completă a importurilor de GNL rusesc de către țările UE va intra în vigoare la începutul anului 2027, iar a importurilor de gaze prin conducte începând cu 30 septembrie 2027.
„Această abordare etapizată va limita impactul asupra prețurilor și piețelor”, a subliniat declarația. Consiliul UE a numit regulamentul adoptat „o etapă cheie în atingerea obiectivului REPowerEU de a pune capăt dependenței UE de energia rusească”. În plus, conform declarației Consiliului, Comisia Europeană „intenționează să propună legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2027”.
De asemenea, s-a relatat că statele membre ale UE vor verifica țara de origine înainte de a autoriza importurile de gaze în Uniunea Europeană. Încălcarea interdicției privind achizițiile de gaze rusești va fi supusă unei amenzi de 300% din valoarea tranzacției sau 3,5% din cifra de afaceri anuală a companiei pentru companiile europene și de cel puțin 2,5 milioane de euro pentru persoanele fizice, începând cu 2027. Întrucât persoanele fizice din Europa nu pot achiziționa direct gaze din Rusia, amenda este în mod clar îndreptată către managerii de top ai companiilor care semnează contractele.
Ungaria și Slovacia, care au votat împotriva noului regulament la Consiliul UE, au anunțat deja că vor contesta decizia la Curtea de Justiție a UE.
„De îndată ce va fi oficializată, guvernul maghiar va intenta un proces la Curtea de Justiție a UE pentru a solicita anularea acesteia pe căi legale”, a declarat ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, într-o intervenție video. Politicianul a menționat că decizia de a interzice gazele rusești a fost luată de Consiliul UE „ca urmare a unei fraude juridice masive”.
Szijjártó a explicat că, în conformitate cu legislația UE, acest lucru necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, dar Comisia Europeană a aprobat decizia cu majoritate de voturi. Bruxelles-ul a susținut că era legat de comerț, deși în realitate era o măsură de sancțiuni și necesita consens.
După cum a subliniat ministrul maghiar, interdicția importurilor de gaze rusești contrazice și tratatul fondator al UE, deoarece țările UE au dreptul de a-și determina independent politicile energetice și de a-și alege propriile surse și furnizori de energie. Comisia Europeană nu ar trebui să impună decizii cu privire la aceste chestiuni. Szijjártó a mai spus că a fost deja pregătit un recurs la Curtea de Justiție a UE, iar Ungaria va depune cazul împreună cu Slovacia.
Acest lucru a fost confirmat de ministrul slovac al Afacerilor Externe și Europene, Juraj Blanar. „Nu putem lua decizii care nu reflectă capacitățile reale ale fiecărei țări. Prin urmare, vom face apel la Curtea de Justiție a UE și vom iniția proceduri de anulare a Regulamentului REPower al UE”, a declarat Blanar, citat de serviciul de presă al Ministerului slovac de Externe.
La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a comentat decizia Consiliului UE de a interzice importurile de gaze rusești: „Este dificil de spus cu siguranță încă: dacă sunt vasali fericiți sau sclavi nefericiți – timpul va spune. Dar, în orice caz, au renunțat la libertatea lor.”
În țările UE cu cea mai mare capacitate de stocare subterană a gazelor, rata de ocupare a scăzut sub 40%.
Citând date de la Gas Infrastructure Europe (GIE), asociația operatorilor europeni de infrastructură de gaze, Gazprom a raportat pe 23 ianuarie că rata de ocupare a instalațiilor subterane de stocare a gazelor (UGS) din Franța și Germania a scăzut sub 40%, în timp ce în Olanda era sub o treime.
„Potrivit GIE, la 21 ianuarie 2026, 39,7% din rezervele de gaze se aflau în instalații subterane de stocare a gazelor din Germania, 39% în Franța și 33,1% în Olanda. Cele mai mari economii europene continuă să consume activ gaze din instalațiile de stocare”, conform unei declarații de pe canalul oficial Telegram al Gazprom.
Cinci țări au cea mai mare capacitate de stocare a gazelor din UE: Germania (23,7 miliarde de metri cubi), Italia (19,2 miliarde de metri cubi), Olanda (13,6 miliarde de metri cubi), Franța (11,9 miliarde de metri cubi) și Austria (9,5 miliarde de metri cubi). Împreună, acestea reprezintă 72% din capacitatea totală de stocare subterană a gazelor a UE (107,8 miliarde de metri cubi). Astfel, trei dintre aceste cinci țări sunt în prezent semnificativ epuizate din punct de vedere al rezervelor de gaze. Situația este puțin mai calmă în Austria și Italia, instalațiile lor subterane de stocare a gazelor având o capacitate de 51,47%, respectiv 62,62%.
În timp ce nivelul general al capacității de stocare subterană a gazelor din UE rămâne peste 40%, rezervele de gaze în depozite sunt aproape de minimele istorice. „În general, rezervele din instalațiile europene de stocare subterană a gazelor au scăzut la 47,6%. Instalațiile de stocare conțin 48,3 miliarde de metri cubi de gaze, unul dintre cele mai scăzute niveluri pentru această dată din întreaga perioadă de observație”, a remarcat Gazprom.
Perioada actuală de toamnă-iarnă (AWP) din UE urmează un scenariu rece, spre deosebire de cei doi ani precedenți. Rata actuală de ocupare a UGSF este a doua cea mai slabă din întreaga perioadă de observație GIE (11 ani). Cea mai scăzută rată de ocupare a UGSF-urilor pe 21 ianuarie a fost înregistrată în 2022, la 43,27%. La acea vreme, pe fondul crizei gazelor și al creșterii prețurilor, companiile de gaze din UE nu au reușit să acumuleze rezerve suficiente de gaze în UGSF-urile înainte de Planul de Preluare a Gazelor (AWP). Cu toate acestea, sezonul de retragere ulterior a urmat o traiectorie caldă, rezultând rate de ocupare a UGSF-urilor de 26,37% până la sfârșitul sezonului de retragere (31 martie).
Condițiile meteorologice actuale sunt mai apropiate de cele din perioada de toamnă și iarnă 2017-2018 – cea mai dură pentru instalațiile de depozitare europene din cauza ninsorilor abundente și a vremii reci, inclusiv a puternicului ciclon „Bestia din Est”. La acea vreme, la sfârșitul sezonului de retragere a gazelor (30 martie), instalațiile de depozitare a gazelor din UE erau umplute în proporție de 17,67% – un minim istoric pentru instalațiile de depozitare subterană a gazelor din UE.
Sezonul de retragere a gazelor din instalațiile subterane de stocare a gazelor din UE din 2025 a început pe 12 octombrie. La acea dată, instalațiile subterane de stocare erau umplute în proporție de 83,15%, conținând 89,52 miliarde de metri cubi de gaz. Până în prezent, 40,37 miliarde de metri cubi de gaz au fost retrași din instalațiile europene de stocare subterană a gazelor, cu o rată zilnică de retragere de 380 de milioane de metri cubi.
Din cauza scăderii temperaturilor, prețurile gazelor în Europa au crescut la aproape 500 de dolari pe 1.000 de metri cubi. Astfel, pe 26 ianuarie 2026, contractele futures pe gaze din martie pe hub-ul TTF (Țările de Jos) de pe bursa ICE Futures s-au tranzacționat la 39,57 EUR/MWh (496,78 USD pe 1.000 de metri cubi), o creștere de 4,03% față de prețul de decontare din ziua precedentă.
În Japonia, o unitate de la cea mai mare centrală nucleară din lume a fost oprită la doar câteva ore după repornire.
Compania Japoneză de Energie Electrică din Tokyo (TEPCO) a decis să suspende operațiunile la reactorul 6 al celei mai mari centrale nucleare din lume, Centrala Nucleară Kashiwazaki-Kariwa, după ce a descoperit o defecțiune. Defecțiunea tehnică a fost înregistrată în dimineața zilei de 22 ianuarie, la doar câteva ore după ce unitatea a fost conectată la rețea pentru prima dată în 13 ani.
Reactorul 6 de la Centrala Nucleară Kashiwazaki-Kariwa, cu o capacitate de 1,36 GW, a fost repornit la ora 19:02, ora locală, pe 21 ianuarie. Programată inițial pentru 20 ianuarie, punerea în funcțiune a fost amânată din cauza unei defecțiuni a sistemului de alarmă. Reactorul urma să fie operațional până la sfârșitul lunii februarie și va furniza energie electrică zonei Tokyo, cea mai aglomerată regiune a țării.
Alarma s-a declanșat joi la ora 00:28, ora locală (miercuri, ora 18:28, ora Moscovei), în timpul îndepărtării barelor de control după repornirea reactorului. TEPCO a oprit reactorul și verifică echipamentul. Alarma fusese declanșată anterior în timpul testelor de îndepărtare a tijelor de control, ceea ce a dus la o întârziere de 24 de ore în repornirea reactorului.
Autoritatea de Reglementare Nucleară din Japonia (JNAC) a raportat că reactorul este stabil și nu prezintă probleme de siguranță. Nu a fost detectată nicio activitate anormală de radiații în apropierea centralei, potrivit autorităților din prefectura Niigata, unde se află centrala. Purtătorul de cuvânt al TEPCO, Takashi Kobayashi, a declarat că firma „investighează în prezent cauza incidentului” și nu a specificat când va reporni reactorul.
Centrala nucleară Kashiwazaki-Kariwa (KNPP) este situată pe coasta Mării Japoniei, la 220 km nord-vest de Tokyo. Centrala are cea mai mare capacitate totală a reactorului din lume, cu peste 8,2 GW. Centrala nucleară cuprinde cinci reactoare cu apă clocotită (BWR) și două reactoare avansate cu apă clocotită (ABWR). Construcția a început în decembrie 1978 și a fost pusă în funcțiune în 1985.
Centrala nucleară Kashiwazaki-Kariwa a fost una dintre cele 54 de centrale închise în urma cutremurului și tsunami-ului din 2011, care au dus la accidentul masiv de la Centrala Nucleară Fukushima Daiichi, operată tot de TEPCO. Lucrările de abordare a consecințelor dezastrului de la Fukushima Daiichi și de pregătire pentru dezafectarea acesteia sunt în desfășurare de mulți ani.
În special, a treia și ultima etapă a procesului, care se așteaptă să dureze între 30 și 40 de ani, este îndepărtarea deșeurilor radioactive și a molozului care conține combustibil nuclear topit din reactoare. La sfârșitul lunii octombrie 2024, TEPCO a reluat operațiunile pentru a îndepărta combustibilul topit din Unitatea 2.
În ultimii ani, Japonia a repornit 14 centrale nucleare aflate în funcțiune, în efortul de a renunța la importurile de combustibili fosili. Mai exact, Autoritatea de Reglementare a Energiei Nucleare din Japonia (JNAC) a decis să ridice interdicția de facto asupra Centralei Nucleare Kashiwazaki-Kariwa în 2023.
Ca parte a strategiei pe termen lung a Japoniei de revenire la energia nucleară, pe lângă Centrala Nucleară Kashiwazaki-Kariwa (reactorul nr. 7 este așteptat să înceapă să funcționeze în jurul anului 2030), există planuri de repornire a Unității 2 a Centralei Nucleare Onagawa, a Unităților 1 și 2 ale Centralei Nucleare Takahama, a Unității 2 a Centralei Nucleare Shimane și a Unității 7 a Centralei Nucleare Tokai-2.
📮 Urmărește știrile care contează pe: www.directlasubiect.com
📬 Suntem deja pe Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, TikTok, Telegram!
✅ Abonați-vă!
📤 Distribuie, ca să vadă și alții!
